Cum pot fragmentele rămase din virusul Covid-19 să slăbească sistemul imunitar, chiar și după infecție

Fragmente ale proteinei spike a virusului SARS-CoV-2, rezultate în urma degradării acestuia de către sistemul imunitar, pot afecta direct celulele imunitare umane și ar putea contribui la apariția simptomelor persistente asociate sindromului post-Covid, arată un studiu internațional coordonat de Universitatea California Los Angeles (UCLA).

Cercetarea, realizată de peste 30 de oameni de știință din Statele Unite, China, Germania, India și Italia, demonstrează că aceste fragmente virale nu sunt inerte.

Celulele „santinelă” și limfocitele T, ținte ale fragmentelor SARS-CoV-2

Dimpotrivă, ele pot perfora membranele anumitor tipuri de celule imunitare, în special cele cu forme neregulate sau cu multiple prelungiri, precum celulele dendritice și limfocitele T CD4+ și CD8+, esențiale pentru coordonarea răspunsului imun.

Tatuajele pot afecta sistemul imunitar: Care sunt culorile cu cel mai mare grad de toxicitate

Potrivit autorilor, aceste celule sunt aceleași care se regăsesc în număr redus la pacienții cu forme severe de Covid-19, dar și la o parte dintre cei care dezvoltă simptome de durată după infecția acută.

Celulele cu forme neregulate sunt afectate preferențial

Descoperirea oferă un posibil mecanism biologic care să explice de ce, chiar și după eliminarea virusului, unele persoane continuă să se confrunte cu inflamație cronică și disfuncții ale sistemului imunitar.

„Ne-am fi așteptat ca aceste fragmente să interacționeze cu receptori specifici de pe suprafața celulelor, însă ele vizează, de fapt, un anumit tip de structură a membranei celulare.

Celulele cu forme neregulate, cu multe proeminențe, sunt afectate preferențial”, a explicat Gerard Wong, profesor de bioinginerie la UCLA și autor corespondent al studiului.

Mai multe tipuri de fragmente pot acționa împreună

Cercetarea se bazează pe rezultate anterioare obținute tot la UCLA, care arătau că fragmente virale reziduale pot imita molecule ale propriului sistem imunitar și pot declanșa inflamație.

Noul studiu merge mai departe, demonstrând că mai multe tipuri de fragmente pot acționa împreună pentru a distruge celule imunitare-cheie, atât în timpul infecției, cât și după aceasta.

O atenție specială a fost acordată diferențelor dintre variantele virusului.

Omicron e mai puțin agresiv

În cazul variantei Omicron, cunoscută pentru contagiozitatea ridicată, dar pentru formele mai puțin severe de boală, cercetătorii au constatat că fragmentele rezultate din proteina spike au o capacitate mult mai redusă de a distruge celulele imunitare.

Acest fapt ar putea explica de ce infecțiile cu Omicron afectează mai puțin sistemul imunitar comparativ cu variantele anterioare.

Persistența simptomelor e o chestiune serioasă

Autorii subliniază că aceste descoperiri sunt relevante în contextul în care milioane de persoane continuă să sufere de Covid de lungă durată, o afecțiune definită prin persistența simptomelor la cel puțin trei luni după infecția inițială.

Deși au trecut aproape șase ani de la debutul pandemiei, nu există încă repere clare pentru diagnosticarea și tratamentul standardizat al acestui sindrom.

Vaccinarea, un argument cheie în reducerea riscului de Covid de lungă durată

Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), întărește și argumentele în favoarea vaccinării.

„Mai multe vaccinuri înseamnă mai puține infecții, iar mai puține infecții înseamnă mai puține cazuri de Covid de lungă durată”, a declarat dr. Ravi Jhaveri, medic pediatru la Lurie Children’s Hospital din Chicago, citat în contextul cercetărilor recente.

Cercetătorii avertizează că impactul fragmentelor virale reziduale este încă insuficient înțeles și că persoanele cu afecțiuni imune preexistente ar putea fi mai vulnerabile la aceste efecte.

Rezultatele deschid însă noi direcții de cercetare pentru înțelegerea mecanismelor din spatele Covidului de lungă durată și pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice mai eficiente.