Un document nou susține că virusul Covid-19 nu a apărut natural, ci a fost modificat în laborator

Documentul, întocmit cu dovezi circumstanțiale și expertiză științifică de imunologul Anton van der Merwe, de la Universitatea Oxford, și redactat de scriitorul britanic Matt Ridley, susține că originea pandemiei de Covid-19 este una artificială, legată de cercetările desfășurate la Institutul de Virologie din Wuhan (WIV). Studiul, refuzat de câteva reviste științifice, a fost publicat de autorii săi în ediția online a The Telegraph pentru ca „publicul să poată judeca singur”.

„Este scris într-un stil sec, științific, fiecare afirmație fiind susținută de o sursă. Merită să fie citit”, precizează redactorul său, Matt Ridley.

Autorii susțin că virusul SARS-CoV-2 era deja extrem de adaptat pentru transmiterea între oameni încă de la apariție, spre deosebire de majoritatea bolilor zoonotice cunoscute. Acest lucru sugerează că virusul a fost crescut anterior în celule umane, de maimuță sau în șoareci modificați genetic, în laborator.

Wuhan, singurul loc din lume unde s-au făcut astfel de teste

Documentul publicat analizează în detaliu activitățile laboratorului chinez și ale organizației americane EcoHealth Alliance (EHA), care derulau în Wuhan proiecte de cercetare cu virusuri provenite de la lilieci. În 2018, aceste instituții au depus o propunere numită DEFUSE către agenția americană DARPA, parte a Departamentului Apărării al SUA, prin care intenționau să creeze viruși chimera și să introducă pentru prima dată o secvență de clivaj furin, exact acea trăsătură care face SARS-CoV-2 unic între sarbecovirusuri.

Stresul provocat de pandemia COVID-19 ar fi accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și în rândul persoanelor neinfectate

Originea COVID-19: OMS susține transmiterea de la animale, dar China refuză să furnizeze informații

Clivajul furin este procesul prin care o enzimă naturală din corpul uman, numită furină, taie proteina „spike” a virusului într-un punct specific. Această tăiere activează virusul și îl ajută să pătrundă mai ușor în celulele umane. Virusul SARS-CoV-2 este singurul din familia sa care are un astfel de sit de clivaj furin, ceea ce îl face mai infecțios decât alți viruși similari.

În studiul publicat de Ridley și van der Merwe, autorii consideră că această secvență a fost introdusă în laborator, deoarece apare brusc, nu prin evoluție naturală, și fusese propusă anterior în experimente de inginerie virală, către SUA.

„Doar într-un singur oraș din lume s-au făcut astfel de experimente: Wuhan”, au concluzionat autorii.

Baza de date a laboratorului este inaccesibilă comunității științifice

Departamentului Apărării din SUA a refuzat să finanțeze proiectul, precizând că are prea multe riscuri de biosecuritate. Propunere n-a fost făcută public decât în 2021, printr-o scurgere de documente.

Cercetările din WUHAN se desfășurau la niveluri de biosecuritate scăzute, iar baza de date a WIV cu virusuri colectate de la lilieci a fost închisă publicului în septembrie 2019, cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei, și nu a mai fost făcută niciodată publică. „Refuzul de a publica aceste date trebuie luat în serios”, avertizează autorii.

Studiul respinge scenariile naturale clasice, precum transmiterea printr-o piață de animale vii sau infectarea accidentală a unui turist, arătând că niciun animal infectat, nicio tulpină intermediară și nicio dovadă de transmitere în lanțul alimentar nu a fost găsită în China, în ciuda testării a peste 80.000 de animale: „Ipoteza naturală este improbabilă. Dar ipoteza scurgerii din laborator explică toate ciudățeniile legate de debutul pandemiei.”

Versiunea oficială susține că virusul a apărut într-o piață de animale

La începutul anului 2020, înaintea declarării oficiale a pandemiei, autoritățile chineze și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au susținut că focarul a pornit din Piața de fructe de mare Huanan, unde se vindeau și animale vii, iar aceasta a fost mult timp ipoteza oficială.

Un raport comun OMS – China din 2021 a considerat transmiterea virusului de la animal la om drept cea mai probabilă explicație, iar ipoteza scurgerii din laborator a fost clasificată ca „extrem de puțin probabilă”.

Totuși, în anii următori, OMS a revenit și a declarat că „toate ipotezele rămân pe masă”. Anchetele independente nu au descoperit niciun animal infectat, nicio tulpină precursoare, nicio legătură concludentă cu piața. În lipsa unor dovezi solide pentru alternativa naturală, mai multe guverne și agenții de informații din Occident au început să ia în calcul ipoteza unui accident de laborator.

Ipoteza oficială a fost contestată, dar cercetătorii nu au acces la datele necesare

Departamentul Energiei al SUA a concluzionat, într-un raport clasificat din 2023, că o scurgere de laborator este cea mai probabilă cauză a pandemiei. FBI, prin directorul Christopher Wray, a declarat oficial, în același an, că agenția consideră scurgerea din laborator drept cea mai probabilă explicație.

Serviciile britanice de informații au susținut public ideea că ipoteza scurgerii de laborator trebuie luată în serios, potrivit The Sunday Times, iar Ursula von den Leyen, ca și Franța, au cerut investigații complete, menționând că „toate ipotezele trebuie analizate”.

Ancheta OMS din 2021 a fost restricționată de China, iar următoarea etapă nu a mai avut loc deoarece autoritățile chineze au închis accesul la date esențiale. SUA și Marea Britanie au făcut propriile evaluări, cele mai multe fiind clasificate.

Studiul nu a fost infirmat, dar nici publicat

Reacțiile instituționale la studiul publicat au fost reticente. Deși foarte bine documentat, marile reviste științifice au evitat subiectul sau l-au tratat condescendent. Autorii sugerează că motivele ar fi mai degrabă ideologice decât științifice: „Am fost invitat să scriu această lucrare, dar când a fost gata, revista n-a mai vrut să o publice: prea controversată, probabil”, a menționat Matt Ridley.

Autorii studiului cer transparență totală prin deschiderea bazei de date a laboratorului din Wuhan și o investigație internațională reală privind originea pandemiei: „Trebuie să salvăm știința din criza de încredere în care a intrat. Asta înseamnă să urmărim adevărul, chiar și atunci când e incomod.”