Inițiativa, analizată miercuri, aduce o serie de măsuri menite să întărească protecția victimelor și să crească eficiența intervenției statului.
Printre cele mai importante schimbări se numără posibilitatea ca instanțele să emită ordine de protecție cu durată de până la 24 de luni, în special în cazul agresorilor care au mai fost sancționați anterior. În prezent, durata acestor ordine este mai limitată, iar extinderea ar oferi victimelor o perioadă mai lungă de siguranță.
Proiectul introduce și obligații clare pentru autoritățile locale. Structurile de asistență socială vor trebui să contacteze victima în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecție și din nou cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea acestuia, pentru a o informa cu privire la dreptul de a solicita prelungirea măsurii.
O altă modificare importantă vizează accesul mai simplu la justiție. Victima va putea depune cererea pentru emiterea ordinului de protecție fie la instanța de la domiciliu, fie la instanța din zona în care au avut loc faptele de violență.
Proiectul prevede și măsuri suplimentare pentru monitorizarea agresorilor. Instanța va putea dispune consiliere psihologică sau psihoterapie, fiind introduse mecanisme clare de urmărire a respectării acestor obligații, inclusiv raportări periodice către poliție. Nerespectarea obligației de a urma ședințele de consiliere ar putea fi sancționată contravențional cu amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Pentru o intervenție mai rapidă, hotărârile privind emiterea ordinelor de protecție vor fi comunicate către instituțiile competente în cel mult cinci ore de la pronunțare.
În cadrul dezbaterilor din Camera Deputaților a fost introdus și un amendament care vizează tratarea dependenței de alcool, considerată un factor de risc în numeroase cazuri de violență domestică. Astfel, instanța ar putea dispune programe specializate de tratament atunci când consumul de alcool este identificat drept element care favorizează agresiunile.
„Consumul de alcool reprezintă, în numeroase situații, un factor major de risc, iar acest amendament permite instanței să dispună programe specializate pentru tratarea dependenței de alcool, atunci când acest factor este identificat ca risc, integrând pentru prima dată prevenția reală în arhitectura juridică a protecției”, a transmis fostul ministru al justiției, Alina Gorghiu.
Potrivit acesteia, „România dispune deja de un cadru legislativ solid în domeniul combaterii violenței domestice, iar evaluările internaționale, inclusiv aprecierile formulate în cadrul mecanismului GREVIO, confirmă calitatea legislației”.
Ea a subliniat însă că eficiența noilor măsuri va depinde de finanțarea serviciilor pentru victime și de o coordonare reală între poliție, instanțe, autorități locale și servicii sociale.
Proiectul urmează să intre la votul final în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.