Odată cu intrarea în Postul Paștelui, cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din calendarul creștin-ortodox, milioane de credincioși din România și din diaspora au început un timp dedicat reculegerii, curățirii sufletești și pregătirii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Din punct de vedere religios, această perioadă amintește de postul ținut de Iisus Hristos în pustiu și îi îndeamnă pe credincioși la rugăciune, spovedanie, fapte bune și înfrânare.
În această perioadă, slujbele din biserici capătă un caracter aparte. Canonul cel Mare, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și deniile din Săptămâna Mare sunt repere importante ale vieții liturgice.
Preoții men;ionează faptul că postul nu se rezumă doar la restricții alimentare, ci presupune o schimbare profundă a comportamentului și a relației cu cei din jur.
În mediul rural, Postul Paștelui este însoțit de numeroase obiceiuri tradiționale.
Gospodăriile evită petrecerile și nunțile, iar munca este organizată astfel încât să lase loc participării la slujbe. În unele zone, femeile încep curățenia de primăvară încă din primele săptămâni de post, considerând că ordinea din casă reflectă curățenia sufletului.
De asemenea, postul este asociat cu mâncăruri specifice de post, bazate pe legume, cereale și fructe, rețete simple care reflectă modestia și cumpătarea acestei perioade.
Chiar și într-un context modern, cu ritm alert și preocupări cotidiene, Postul Paștelui rămâne un reper spiritual important. Pentru mulți credincioși, este un prilej de reflecție, de reconectare cu valorile tradiționale și de solidaritate cu cei aflați în nevoie.