Datele comunicate de OMD Municipiul Tulcea, pe baza INS, arată că municipiul a înregistrat în 2025 un total de 41.456 de sosiri și 73.773 de înnoptări. În același timp, durata medie a șederii a crescut la 1,78 zile, față de 1,72 zile în 2024 și 1,65 zile în 2023.
Pentru OMD, creșterea duratei medii de ședere este unul dintre cei mai importanți indicatori.
Alexandru Filip, managerul OMD Tulcea, a spus în cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, că obiectivul principal nu este doar creșterea numărului de turiști, ci creșterea numărului de nopți petrecute în municipiu, pentru că Tulcea este încă percepută de mulți vizitatori ca oraș de tranzit spre Deltă.
„Aveam această problemă că turistul e un turist de tranzit”, a spus Filip.
Potrivit acestuia, media de ședere a crescut constant, iar ținta este apropierea de pragul de două nopți.
Piața turistică a municipiului rămâne dominată de turiștii români. Potrivit lui Alexandru Filip, aproximativ 90% dintre turiștii care ajung la Tulcea sunt români, iar 10% sunt străini. Pe piața internă, Bucureștiul este principalul bazin de turiști, urmat de poli precum Iași, Brașov și Sibiu. Zone mai îndepărtate, precum Timișoara, Oradea sau Baia Mare, sunt mai greu de atras, din cauza distanței.
Pe segmentul străin, Germania este cea mai importantă piață pentru Tulcea. OMD observă însă semnale de creștere și din alte piețe, precum Marea Britanie și Polonia.
Aeroportul Tulcea este văzut ca o piesă importantă, dar încă sub potențial. Filip a menționat existența unor curse charter, dar a spus că acestea au fost mult sub ceea ce ar putea susține destinația. Din septembrie, ar urma să existe o cursă regulată Tulcea–Roma, parțial subvenționată de Consiliul Județean.
Tulcea nu este doar locul de îmbarcare spre Deltă, ci un oraș care poate susține singur o zi sau două de vizitare. Oferta urbană include case istorice, muzee, biserici, spații publice, faleza Dunării, acvariul și obiective legate de patrimoniul multicultural al orașului.
Unul dintre obiectivele importante este Casa Avramide, una dintre clădirile istorice reprezentative ale municipiului. Casa Avramide este o fostă locuință de lux, cu încăperi decorate cu stucatură pictată, plafoane pictate și o scară monumentală din mozaic de marmură. După 1944, clădirea a devenit sediul Comitetului Democratic Grec, iar în 1949 aici a fost semnat actul de naștere al Muzeului „Delta Dunării”.
Un alt punct important este Biserica Grecească „Buna Vestire”, una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei. Biserica, prospăt recondiționată, a fost construită între 1848 și 1854 și este legată de istoria comunității grecești din oraș.
Tulcea are și un patrimoniu artistic important. Muzeul de Artă Tulcea este găzduit într-o clădire neoclasică ridicată între 1863 și 1865, fost palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, cunoscut și ca „Palatul Pașei” sau „Conacul Pașei”.
În colecțiile Muzeului de Artă se află 14 lucrări semnate Victor Brauner, pictură, grafică și desen, ceea ce face din Tulcea unul dintre punctele importante de pe harta operei artistului suprarealist.
Un alt obiectiv major este Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, cunoscut publicului și ca Acvariul din Tulcea. Acesta are o capacitate de stocare a apei de 150 de tone și prezintă 24 de specii de pești indigeni din Delta Dunării și Marea Neagră, 23 de specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia.
OMD mizează și pe tururi pietonale pentru a pune în valoare aceste obiective. „Tulcea Walking Tour” include trasee prin cartiere istorice, iar în 2026 programul propune, pe lângă traseul general „Tulcea în două ore”, explorarea cartierelor turcesc, lipovenesc și grecesc.
Tururile ghidate au devenit unul dintre instrumentele prin care OMD încearcă să schimbe percepția asupra orașului. Primul tur a avut doar doi participanți, însă proiectul a continuat, iar în septembrie anul următor un tur a ajuns la 113 participanți.
Pentru OMD, tururile nu sunt importante doar pentru turiști, ci și pentru localnici. Mulți tulceni ajung astfel să descopere povești, case, biserici și spații urbane pe lângă care trec zilnic, dar pe care nu le priveau ca resursă turistică.