Cum recunoști primele semne ale demenței la un părinte. Semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignori (P)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Primele semne ale demenței

Specialiștii atrag atenția că simptomele demenței sunt mai diverse decât ar crede majoritatea oamenilor și nu se reduc doar la pierderi de memorie. Demența este un termen umbrelă care include mai multe afecțiuni neurodegenerative, dintre care cea mai frecventă este boala Alzheimer, urmată de demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența fronto-temporală. Toate au în comun o degradare progresivă a funcțiilor cognitive, dar se manifestă diferit, iar recunoașterea precoce este esențială pentru un management eficient al bolii. Iată care sunt cele mai frecvente semnale de alarmă:

Uitarea evenimentelor recente

Primul semn pe care îl observă cei din jur este, de regulă, uitarea evenimentelor recente. Părintele întreabă din nou ce s-a discutat în urmă cu o oră, repetă aceeași întrebare la câteva minute distanță sau uită că a luat masa. Spre deosebire de uitările normale ale vârstei, aceste manifestări sunt persistente și încep să interfereze cu activitățile zilnice.

Mersul pe jos protejează împotriva demenței. Descoperirea surprinzătoare după 6 ani de cercetare

Dificultatea în îndeplinirea sarcinilor familiare

Al doilea semnal de alarmă este dificultatea în îndeplinirea sarcinilor familiare. Părintele care a gătit toată viața nu mai reușește să urmeze o rețetă cunoscută, încurcă pașii sau uită că a pus oala pe foc. La fel, o persoană care a condus zeci de ani începe să se rătăcească pe drumuri familiare sau să confunde semnele de circulație.

Dificultatea de a găsi cuvintele potrivite

Al treilea semn este dificultatea de a găsi cuvintele potrivite. Pauzele lungi în mijlocul propozițiilor, înlocuirea unui cuvânt cu altul fără sens sau abandonarea unei conversații pentru că „nu mai știu ce voiam să spun” sunt indicii importante. Tot în această categorie intră și problemele de orientare în timp și spațiu: confuzia datei, a anotimpului sau chiar a propriului oraș.

Schimbările de personalitate

Schimbările de personalitate sunt, de asemenea, un semnal frecvent ignorat. Un părinte care a fost mereu sociabil devine retras, iritabil, apatic. Apar suspiciuni nejustificate față de membrii familiei, acuzații de furt sau de abandon, anxietate inexplicabilă, episoade de tristețe profundă. Multe familii confundă aceste manifestări cu „depresia de bătrânețe”, când în realitate sunt primele indicii ale unei boli neurodegenerative.

Alte semne includ tulburările de somn (somnolență ziua, insomnie noaptea), modificări ale apetitului, neglijarea igienei personale, dificultăți în luarea unor decizii simple și o reducere progresivă a inițiativei.

De ce apare demența și cine este predispus la această boală

Demența apare atunci când celulele creierului sunt deteriorate sau distruse, iar conexiunile dintre ele se rup. În cazul bolii Alzheimer, mecanismul implică acumularea unor proteine anormale (placi de beta-amiloid și ghemuri de proteină tau) care perturbă funcționarea neuronilor. În demența vasculară, cauza este reducerea fluxului sanguin către creier, frecvent ca urmare a unor accidente vasculare cerebrale, fie ele majore sau silențioase.

Factorii predispozanți includ vârsta înaintată (peste 65 de ani), istoricul familial de demență, hipertensiunea arterială necontrolată, diabetul zaharat, colesterolul ridicat, fumatul, sedentarismul, obezitatea, depresia netratată, izolarea socială, traumatismele craniene repetate și pierderea auzului netratată.

Stilul de viață, primul scut împotriva demenței

Vestea bună este că o parte importantă din factorii de risc sunt modificabili. Activitatea fizică regulată, chiar și sub forma unei plimbări zilnice de 30 de minute, reduce semnificativ riscul. O dietă echilibrată, de tip mediteraneean, bogată în legume, fructe, pește, nuci și ulei de măsline, are un efect protector dovedit asupra creierului. Stimularea cognitivă constantă, prin lectură, jocuri logice, învățarea unei limbi străine sau practicarea unui hobby creativ, ajută la menținerea conexiunilor neuronale.

Somnul de calitate, de 7-8 ore pe noapte, este esențial, deoarece în timpul somnului profund creierul își „curăță” deșeurile metabolice, inclusiv proteinele beta-amiloid asociate cu boala Alzheimer. Menținerea contactelor sociale, controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool completează tabloul unui stil de viață protector.

Importanța consultului neurologic

Din momentul în care apar primele semnale, vizita la medicul neurolog devine esențială. Medicul de familie poate fi primul punct de contact, dar diagnosticul de demență necesită o evaluare specializată. Neurologul realizează un examen clinic complet, evaluează funcțiile cognitive prin teste neuropsihologice standardizate, exclude alte cauze posibile ale simptomelor (deficit de vitamina B12, hipotiroidism, depresie severă, efecte secundare ale unor medicamente) și solicită investigații imagistice cerebrale: rezonanță magnetică sau tomografie computerizată.

În cazurile incerte, pot fi indicate analize ale lichidului cefalorahidian sau imagistică funcțională (PET-scan) pentru identificarea depozitelor de beta-amiloid. Diagnosticul corect este esențial pentru că diferitele tipuri de demență răspund diferit la tratament. O demență vasculară, de exemplu, beneficiază mult de controlul factorilor de risc cardiovascular, în timp ce boala Alzheimer are protocoale terapeutice specifice.