Prima pagină » Meteo » Iarna 2026–2027 ar putea veni cu o surpriză în România. Europa, prinsă între „Super El Niño” și pata rece din Atlantic

Iarna 2026–2027 ar putea veni cu o surpriză în România. Europa, prinsă între „Super El Niño” și pata rece din Atlantic

Primele prognoze pentru iarna 2026–2027 indică o configurație climatică neobișnuită: un episod El Niño care ar putea deveni unul dintre cele mai puternice observate după 1950 și o zonă extinsă de apă rece în nordul Oceanului Atlantic.
Iarna 2026–2027 ar putea veni cu o surpriză în România. Europa, prinsă între „Super El Niño” și pata rece din Atlantic

Pentru Europa și România, modelele sugerează deocamdată o probabilitate mai mare a unei ierni cu temperaturi peste normal, mai ales în a doua parte a sezonului. Episoadele de ger, ninsorile abundente și viscolele nu sunt însă excluse.

Două semnale oceanice importante sunt urmărite cu atenție de meteorologi înaintea iernii 2026-2027. În Pacificul tropical, fenomenul El Niño se intensifică rapid, în timp ce în nordul Atlanticului a reapărut așa-numita „pată rece” sau „cold blob”, o regiune în care temperatura apei este considerabil mai scăzută decât în zonele învecinate, potrivit Severe Weather.

Interacțiunea dintre aceste anomalii poate influența poziția curentului-jet, distribuția centrilor de presiune și traseul furtunilor care ajung în Europa.

El Niño ar putea deveni unul dintre cele mai puternice din istorie

Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA – NOAA – a confirmat oficial, în iunie, apariția condițiilor El Niño. Specialiștii estimează că fenomenul va continua să se intensifice în toamnă și în iarna 2026–2027.

Potrivit NOAA, există o probabilitate de 63% ca El Niño să ajungă la o intensitate „foarte puternică” în intervalul noiembrie 2026–ianuarie 2027. Într-un asemenea scenariu, episodul s-ar putea număra printre cele mai intense înregistrate după anul 1950.

Cea mai recentă actualizare sezonieră a Organizației Meteorologice Mondiale arată că media modelelor internaționale anticipează o încălzire de aproximativ două grade Celsius în regiunea centrală a Pacificului tropical încă din perioada iulie–septembrie. Traiectoria ascendentă ar urma să continue pe parcursul toamnei.

„Pata rece” din Atlantic revine și se extinde

În același timp, imaginile și analizele temperaturii de la suprafața Oceanului Atlantic indică revenirea unei anomalii reci în regiunea subpolară, la est de Newfoundland și la sud de Groenlanda.

Analiza datelor de la sfârșitul lunii iunie arată că, în nucleul acestei zone, temperatura apei era cu aproximativ 0,5 până la două grade Celsius mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut. Modelele sezoniere citate indică posibilitatea ca anomalia să persiste până în decembrie și chiar în primele luni din 2027.

Produsul NOAA Coral Reef Watch, actualizat zilnic, compară temperatura actuală a suprafeței oceanului cu media perioadei climatologice 1991–2020 și permite observarea zonelor mai reci sau mai calde decât normalul.

„Pata rece” este relevantă deoarece nordul Atlanticului reprezintă una dintre regiunile-cheie pentru circulația atmosferică a Europei. Diferențele mari dintre apele reci și cele calde pot influența intensitatea furtunilor și poziția curentului-jet, însă nu permit singure stabilirea vremii într-o anumită țară.

Ce ar putea urma în Europa

Modelele sezoniere analizate conturează, pentru începutul iernii, o zonă de presiune atmosferică ridicată care s-ar putea extinde dinspre sudul continentului către centrul Europei.

Într-un asemenea scenariu, Europa Centrală, de Sud și de Sud-Est ar putea înregistra mai multe perioade cu temperaturi peste media sezonului, în special din ianuarie spre februarie. Nordul și vestul continentului ar rămâne mai expuse schimbărilor rapide provocate de deplasarea curentului-jet.

Acesta este însă doar un semnal sezonier. Prognozele pe câteva luni nu pot spune în ce zile va ninge sau când va apărea un val de ger. Ele estimează probabilitatea ca media temperaturilor ori cantitatea totală de precipitații să se situeze peste sau sub valorile normale. ECMWF precizează că astfel de predicții se bazează pe fenomene climatice cu evoluție lentă, precum El Niño, și trebuie interpretate probabilistic.

Ce înseamnă primele semnale pentru România

Pentru România, configurația prezentată de modelele actuale sugerează o probabilitate crescută pentru o iarnă mai caldă decât media ultimelor decenii, în special în sudul, estul și vestul țării.

Un posibil regim de presiune ridicată peste sud-estul Europei ar putea aduce:

  • intervale lungi cu temperaturi pozitive în zonele joase;
  • mai multe precipitații sub formă de ploaie sau lapoviță;
  • strat de zăpadă instabil în orașe și în regiunile de câmpie;
  • perioade de secetă atmosferică, dacă fronturile atlantice sunt deviate spre nord;
  • inversiuni termice, ceață și poluare persistentă în depresiuni și marile orașe.

Chiar și într-o iarnă mai caldă decât normalul pot apărea una sau două invazii de aer arctic, cu temperaturi foarte scăzute, ninsori abundente și viscol. Media sezonului poate rămâne pozitivă chiar dacă există câteva episoade severe de ger.

Prognoza pentru România se va clarifica în toamnă

Semnalul El Niño este deja mult mai solid decât era în primăvară, dar prognoza pentru Europa și România rămâne la o distanță de aproape șase luni.

Primele informații mai relevante pentru temperaturile și precipitațiile din România vor apărea odată cu actualizările modelelor din septembrie și octombrie. Detaliile privind riscul de ger sau ninsoare vor putea fi evaluate abia cu câteva săptămâni înainte.

În acest moment, scenariul principal indică o iarnă 2026–2027 posibil mai caldă decât normalul în România, dar foarte variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și episoade scurte, potențial severe, de vreme rece.

Recomandarea video

Am observat că ne citești din . Avem o versiune dedicată acestei țări. Vrei să o încerci?
Da