Rezultatele arată că modelele dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Google, Mistral, DeepSeek și alți producători manifestă, în general, o susținere mai mare pentru drepturile civile, protecția mediului și valorile seculare decât media populației din majoritatea statelor analizate, scrie The Economist.
Pentru analiză a fost utilizat chestionarul World Values Survey (WVS), unul dintre cele mai cunoscute proiecte sociologice internaționale, folosit pentru a compara valorile și atitudinile oamenilor din peste 100 de țări. The Economist a adresat întrebările către 25 dintre cele mai performante modele AI existente, iar răspunsurile au fost apoi poziționate pe celebra „hartă culturală” folosită de cercetători. Aceasta măsoară două dimensiuni principale: gradul de deschidere față de drepturile individuale și diversitate, respectiv atașamentul față de valorile tradiționale și religioase.
Analiza arată că aproape toate modelele testate se află în zona valorilor considerate progresiste și seculare. Unele dintre ele au fost plasate chiar mai departe pe această axă decât Suedia, stat considerat de sociologi unul dintre cele mai liberale și orientate spre drepturile civile. Singura excepție notabilă a fost Talkie, un model antrenat exclusiv pe texte publicate înainte de 1931, care a oferit răspunsuri semnificativ mai conservatoare. Totuși, chiar și acesta s-a dovedit mai puțin tradiționalist decât valorile dominante din unele state din America Latină sau Africa.
Un alt experiment, realizat de The Washington Post, a analizat modul în care mai mulți chatboți răspund la întrebări despre politica americană și internațională. Modelele OpenAI au oferit cel mai frecvent răspunsuri apropiate de pozițiile asociate Partidului Democrat, în timp ce Claude și Gemini au formulat răspunsuri mai echilibrate și au prezentat argumente din perspective diferite.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2025/07/8020301-mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
Modelul chinezesc Deepseek. Sursa foto: Mediafax Foto
În cazul unei întrebări despre relația premierului italian Giorgia Meloni cu trecutul post-fascist al partidului său, majoritatea modelelor au preferat să prezinte contextul și opiniile existente fără a adopta explicit o poziție. O excepție a fost modelul Mistral, care a apreciat că o delimitare clară de acel trecut ar fi benefică pentru credibilitatea democratică.
Specialiștii explică faptul că aceste diferențe sunt influențate în primul rând de datele folosite pentru antrenarea modelelor și de etapa de fine-tuning, în care dezvoltatorii stabilesc regulile privind tonul și modul în care inteligența artificială răspunde la subiecte sensibile. Cazul modelului Talkie demonstrează că schimbarea setului de texte folosit pentru antrenare poate modifica semnificativ răspunsurile generate.
Un studiu publicat în revista Nature a arătat că aceeași inteligență artificială poate răspunde diferit în funcție de limba utilizată. Cercetătorii au observat că, în țările cu un nivel redus al libertății presei, răspunsurile tind să fie mai apropiate de pozițiile oficiale ale guvernelor respective.
Fenomenul este vizibil în special în cazul unor modele dezvoltate în China, care evită sau limitează răspunsurile privind subiecte sensibile pentru autoritățile de la Beijing, precum independența Taiwanului sau evenimentele din Piața Tiananmen. Cu toate acestea, pe teme precum drepturile civile, căsătoria între persoane de același sex sau controlul armelor, multe dintre modelele chineze continuă să ofere răspunsuri apropiate de cele considerate progresiste.
Importanța acestor cercetări este în creștere deoarece tot mai multe persoane folosesc zilnic inteligența artificială pentru a se informa și pentru a lua decizii. Studii publicate anterior în revistele Nature și Science au indicat că dialogul cu un chatbot poate avea un efect de convingere de până la patru ori mai mare decât un spot electoral, ceea ce transformă neutralitatea modelelor AI într-un subiect tot mai important pentru cercetători, companii și autorități.