Interesul pentru biblioterapie a crescut în ultimii ani, atât prin recomandări personalizate de romane și volume de dezvoltare personală, cât și prin programe dezvoltate de biblioteci, organizații non-profit și chiar medici, notează BBC.
Susținătorii acestei metode consideră că lectura poate ajuta oamenii să își înțeleagă mai bine emoțiile, să găsească strategii de adaptare și să se simtă mai puțin singuri în fața dificultăților.
Totuși, cercetătorii subliniază că dovezile științifice privind eficiența biblioterapiei bazate pe ficțiune în tratarea unor afecțiuni psihice sunt încă limitate.
James Carney, cercetător în științe cognitive, susține că biblioterapia nu este un remediu universal. „Există ideea cărților ca obiecte aproape sacre, capabile să îndrepte lucrurile. Cred că, în anumite situații și pentru anumite tipuri de personalitate, acest lucru poate fi adevărat, însă ideea că ele reprezintă un remediu universal este pur și simplu falsă”, susține cercetătorul.
Carney afirmă că dovezile actuale nu sunt suficiente pentru a demonstra că biblioterapia prin ficțiune poate trata tulburări mintale specifice. Pentru a dovedi acest lucru, ar fi nevoie de studii clinice ample, în care pacienții care citesc un roman să fie comparați cu un grup de control,care primește un efect placebo.
Deși lectura este asociată cu reducerea stresului, creșterea empatiei, diminuarea sentimentului de singurătate și îmbunătățirea stării generale de bine, nu există suficiente studii care să demonstreze că romanele pot trata în mod direct tulburări precum depresia sau stresul post-traumatic.
Mai mulți experți avertizează că anumite cărți pot avea chiar efecte negative asupra unor cititori. Un studiu realizat în 2018 în rândul persoanelor care suferă de tulburări de alimentație a arătat că romanele care abordează astfel de probleme pot agrava simptomele, în loc să contribuie la recuperare.
„Dacă suferi de o tulburare de alimentație, este probabil să percepi cel puțin ca fiind negative efectele pe care le-a avut asupra ta lectura acelor materiale”, susținea Emily Troscianko, expert în literatură de la Universitatea Oxford.
În Regatul Unit, organizația The Reading Agency dezvoltă din 2013 programul Reading Well, care recomandă liste de cărți pentru persoane diagnosticate cu afecțiuni precum depresia sau demența.
Volumele sunt selectate împreună cu specialiști și persoane care au trecut prin experiențe similare, iar unele ghiduri clinice britanice includ cărțile de autoajutor ca instrument terapeutic complementar pentru anumite afecțiuni.
„Spunem mereu că nu există o soluție universal valabilă; este vorba despre a avea la dispoziție un instrument suplimentar care s-ar putea dovedi util pentru unii oameni”, a declarat Gemma Jolly, președinta organizației, despre biblioterapie.
Specialiștii susțin că beneficiile lecturii depind în mare măsură de implicarea cititorului și de alegerea cărții potrivite, iar cercetătorii trag concluzia că biblioterapia poate reprezenta un instrument util pentru unele persoane, însă nu poate înlocui tratamentele medicale sau psihologice și nu funcționează în mod egal pentru toți cititorii.