Cristian Socol: Economia reală suferă. Despre dezindustrializarea accelerată și deteriorarea capitalului autohton în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Cocktailul exploziv de măsuri și politici economice implementate a detonat economia reală, mai ales activitatea capitalului autohton și a IMM-urilor. Lipsa / amânarea nejustificată a unor măsuri de relansare / stopare a deteriorării potențialului economic a amplificat criza economică.

Căderea macroeconomică nu reprezintă decât agregarea unor reduceri de activitate la nivel microeconomic. Comprimarea activității economice se vede atât din perspectiva cererii cât și din cea a ofertei agregate, România trecând la un echilibru multiplu inferior. România pierde consistent din viteza de convergență și riscă să reintre în periferia UE.

În această analiză prezint câteva evoluții macroeconomice îngrijorătoare, argumentez faptul că România se află într-un proces accelerat de dezindustrializare și demonstrez cu cifre oficiale deteriorarea semnificativă a performanțelor capitalului autohton și sectorului IMM, cu efecte puternic negative asupra potențialului economic și echilibrului social.

Cristian Socol: Despre cel mai grav simptom al crizei economice și sociale profunde în care se află România – pierderea locurilor de muncă

7 argumente pentru care România are nevoie urgentă de Guvern. De un Guvern care să repornească creșterea economică

Eurostat a confirmat zilele trecute că economia reală se află într-o criză severă. Minus 1,1% în trim 1 2026 față de trim 1 2025, noi si Irlanda suntem singurele țări pe minus, restul toate celelalte țări UE sunt pe plus. Polonia +3,5%, Bulgaria + 3,1%, Cehia +2,2%, Ungaria +1,7%. După perioade consistente în care România s-a aflat în topul creșterii la nivelul UE, ultimele trei trimestre consecutive arată stagnare și cădere economică.

În ciuda propagandei oficiale, economia reală gâfâie puternic. Măsurile propuse în Planul de Relansare economică încă din septembrie 2025 nu sunt implementate efectiv și integral, stimulii economici pentru IMM-uri converg către zero, programele de finanțare prin garanții și contragaranții au fost închise unul câte unul. Instituții care funcționau de zeci de ani pentru a susține sistemul de companii din România au fost închise total sau parțial, toate eforturile concentrându-se pe instituții noi, care deocamdată nu funcționează efectiv.

Ori, timpul nu are prea multă răbdare când ești într-o criză economică severă, așa cum se află România. Instrumente anticiclice cu povară redusă pe bugetul de stat – propuse în Planul de Relansare Economică – nu sunt implementate din cauze ideologice sau politice.

În tot acest timp, datele oficiale INS arată că 60.100 locuri de muncă au dispărut în ultimul an, 83% din aceste locuri de muncă s-au pierdut in industrie.

Sunt 10 luni consecutive de scădere a consumului, conform datelor INS (Infografic 1).

Ultimele date Eurostat și INS arată că România se dezindustrializează accelerat, producția industrială fiind în cădere puternică în ultimele 5 luni consecutive – suntem in topul UE negativ si aici. 83%, adică 25 din cele 30 de subramuri industriale au scăderi în mai 2026 față de mai 2025, 10 dintre ele cu dinamici negative de peste 10% (Infografic 2). Sectoarele Horeca, turism? Minus 13% in primele 4 luni, arată ultimele date INS.

Capitalul autohton se află în mare dificultate, situația în sistemul de companii românești se deteriorează dramatic. ”Două din trei IMM-uri au mers la fel sau mai prost în 2025 față de 2024. Doar 16,5% dintre IMM uri cred că mediul economic din România este favorabil dezvoltării afacerilor din România (și doar 8,3% dintre companiile mijlocii consideră asta). Una din cinci IMM-uri a avut scăderi importante la export. 48% dintre IMM-uri se autofinanțează. Doar 12,5% dintre IMM-uri utilizează inteligență artificială generativă. 95% dintre IMM-uri nu au nicio componentă de internaționalizare, neparticipând la târguri, expoziții sau misiuni economice, spune Carta albă a IMM-urilor 2026.

Dacă 2025 a însemnat intrarea pe o pantă descendentă pentru IMM-uri, anul 2026 înseamnă consolidarea unei crize profundă a acestui sector. Pe fondul măsurilor de austeritate, al creșterii pragului IMM și al măririi taxelor, 69 firme dispar în fiecare zi din economie (8291 firme au intrat în faliment, insolvență sau dizolvare voluntară doar în primele 4 luni din 2026), spun datele ONRC.

Stimulii economici pentru IMM-uri s-au redus dramatic în acest an, programele de sprijin au fost eliminate/ reduse drastic. Banii întorși în economie sub formă de impuls economic în 2026, fiind de 4 ori mai mici decât în anul 2024.

Economia reală / sistemul de companii se află într-un proces de deteriorare rapidă, mai ales în cazul firmelor cu capital autohton și IMM. Iată 6 argumente scoase în evidență folosind date oficiale prezentate în Raportul de Stabilitate Financiară (BNR, iulie 2026)

1. A crescut rata creditelor neperformante. Aceasta a atins 5,6% la martie 2026, față de 4,4% în martie 2025. În cazul creditelor acordate sectorului IMM (în special microîntreprinderilor și întreprinderilor mici), rata creditelor neperformante este de 7,2%, față de 4,7% în cazul corporațiilor. Tot la finalul lunii martie 2026, rata creditelor neperformante cu garanții de stat acordate firmelor a ajuns la 11,3%. Cu excepția sectorului imobiliar, toate sectoarele de activitate au consemnat o deteriorare a ratei creditelor neperformante în martie 2026 (Infografic 3). Microîntreprinderile înregistrează cea mai ridicată rată a creditelor neperformante. Iar cea mai redusă rată a creditelor neperformante este observată în cazul corporațiilor (4,7 la sută la martie 2026), însă și în cazul acestui segment vorbim de deteriorare, rata este mai ridicată cu 2,6 puncte procentuale față de luna martie 2025.

1. Evoluție în K a sectorului real – doar 3% dintre companiile din România sunt performante, însă aproape jumătate dintre acestea (46%) nu au niciun credit bancar activ în martie 2026. Aceste 27,8 mii de companii (3% din totalul firmelor active) generează peste jumătate din valoarea adăugată brută și angajează jumătate din salariații economiei. În mediul macro și microeconomic ostil din prezent, nu este de mirare că peste jumătate din aceste companii performante nu-și măresc investițiile prin creditare bancară, în ciuda faptului că au un grad redus de îndatorare și dispun de spațiu pentru majorarea sustenabilă a finanțării (potențial de creditare estimat de BNR la circa 321,5 miliarde lei). Aici vorbim de companii din sectoare care ar putea mări PIB-ul potential al României, grăbind astfel revenirea economică: industria prelucrătoare, servicii și comerț.

2. Evoluție în K a sectorului real – crește numărul firmelor subcapitalizate, cu efecte negative atât asupra bugetului de stat cât și în relațiile comerciale. Raportul de Stabilitate Financiară arată că numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, acestea reprezentând 8,9% din totalul firmelor cu cifra de afaceri de peste 1 milion euro. Aceste firme nu au o relevanță redusă în economie, ele generând 6,4% din valoarea adăugată brută aferentă sectorului companiilor nefinanciare. Mai mult, companiile subcapitalizate sunt responsabile pentru 35% din restanțele bugetare și pentru 37,3% din restanțele comerciale către furnizori. Necesarul de recapitalizare a acestor firme se ridică la 36,4 miliarde lei. Aceste dezechilibre împiedică accesul acestor companii la surse externe de finanțare, ele bazându-se pe autofinanțare și creditul comercial.

3. Blocajul financiar a condus la resuscitarea metodei de finanțare ”pe caiet” – întârzieri la plată / creditul comercial ca sursă de finanțare. Termenul de recuperare a creanțelor la nivel agregat este de 86 de zile, cu 4 zile mai mult față de aceeași perioadă a anului anterior (la corporații 75 de zile iar la segmentul IMM 98 de zile). În același timp, durata de plată a furnizorilor a crescut de la 78 de zile la iunie 2024 la 80 de zile la iunie 2025 (la corporații 72 de zile, comparativ cu 80 de zile în cazul IMM). Datoriile comerciale reprezentau circa 17% din pasivul bilanțului agregat al companiilor în anul 2024, în pofida costurilor mai ridicate și a riscurilor asociate mai pronunțate comparativ cu finanțarea bancară. În condițiile în care 15% dintre firme indică utilizarea frecventă a creditului comercial (septembrie 2025), în creștere față de 11% în anul anterior, discutăm despre un blocaj financiar în creștere, indicator care arată că banii nu se mișcă în economie.

4. Restanțele la plată – în scădere puternică la companiile de stat, în creștere la companiile private. Restanțele la plată s-au diminuat în sectorul companiilor de stat cu 38% față de iunie 2024, ajungând la 10,7 miliarde lei, în timp ce restanțele companiilor private au înregistrat o ușoară creștere, respectiv de 1,9% față de aceeași perioadă. În ultimul an, incidentele majore la plată au crescut în intensitate (+5,7 la sută ca număr și +22% ca valoare).

5. Insolvențe în creștere, șoc în construcții. Începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2025, numărul firmelor aflate în insolvență s-a aflat pe un trend ascendent, 25,9 mii de firme fiind în această situație în martie 2026, cu circa 1100 mai multe față de aceeași lună a anului precedent, arată raportul BNR. Probleme mari apar în sectorul Construcții, în ultimul an +16% firme nou intrate în insolvență (Infografic 4).

   Ce-i de făcut? Reducerea birocrației. Implementarea urgentă a tuturor măsurilor de stimulare prevăzute în Planul de Relansare Economică – impactul la nivel bugetar (dpdv strict contabil) este marginal în comparație cu efectele de multiplicare în economia reală (impactul net macroeconomic este pozitiv). Un nou program IMM Relansare pentru acordarea de garanții și contragaranții pentru capital de lucru și investiții, orientat prioritar către sectoarele de export și cu intensitate tehnologică medie/ ridicată, în funcție de elementele de cost specifice care pot crește competitivitatea. Un Program de internaționalizare, care să permită companiilor cu capital autohton intrarea pe noi piețe de desfacere. Și un Program care să ajute sectorul IMM în procesele de digitalizare și implementarea de tehnologii avansate compatibile măcar strategiilor Industry 4.0 și Industry 5.0.

   Despre conceptul emergent de strategie industrială Industry 6.0 nu mai discutăm în România, suntem mult prea depărtați de frontiera tehnologică.