WSJ: Serviciile israeliene cred că Iranul a ascuns mii de centrifuge nucleare sub un munte. Instalația ar fi aproape imposibil de distrus din aer

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Serviciile israeliene de informații consideră că Iranul a transferat mii de centrifuge pentru îmbogățirea uraniului în tunelurile săpate sub „Muntele Târnăcopului”, o instalație fortificată aflată lângă complexul nuclear Natanz. Evaluarea a fost transmisă Statelor Unite și amplifică temerile că Teheranul își pregătește refacerea programului nuclear într-un loc mult mai greu de atacat.

Iranul ar fi mutat echipamentele în toamna anului 2025, după războiul de 12 zile din luna iunie, în timpul căruia Israelul și Statele Unite au bombardat principalele instalații nucleare iraniene de la Natanz, Fordow și Isfahan, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Wall Street Journal.

SUA și Iranul discută prelungirea armistițiului. Negocierile privind programul nuclear ar putea fi reluate

Transferul arăta că o parte importantă a echipamentelor necesare reluării îmbogățirii uraniului ar fi supraviețuit atacurilor și a fost mutată într-un amplasament conceput pentru a rezista bombardamentelor.

Ce este „Muntele Târnăcopului”

Instalația este construită sub Kuh-e Kolang Gaz La, un munte al cărui nume a fost tradus aproximativ drept „Muntele Târnăcopului”. Complexul se află la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran și la numai doi kilometri de instalația nucleară Natanz.

Imaginile din satelit indică existența a două perechi de intrări care ar conduce spre una sau mai multe rețele de tuneluri. Unele încăperi s-ar afla la cel puțin 100 de metri sub munte, iar diferențele de nivel dintre intrări sugerează că instalația ar putea avea mai multe etaje subterane.

Accesul este protejat prin porțiuni de tunel întărite cu beton și pământ, precum și printr-un perimetru de securitate format din garduri, ziduri și drumuri de patrulare. După atacurile asupra Iranului, autoritățile au acoperit parțial două dintre intrări, aparent pentru a îngreuna accesul vehiculelor sau o eventuală operațiune terestră.

Adâncimea complexului ar putea să îl plaseze dincolo de capacitatea celor mai puternice bombe americane pentru distrugerea buncărelor. Analiștii citați de Reuters consideră că un atac aerian ar putea bloca intrările sau distruge alimentarea cu energie și sistemele de ventilație, dar nu ar garanta eliminarea instalațiilor aflate în interior.

Iranul spune că instalația este destinată fabricării centrifugelor

Construcția a început în 2020, după ce un incendiu considerat de Teheran un act de sabotaj a distrus o hală de asamblare a centrifugelor avansate de la Natanz.

Ali Akbar Salehi, șeful de atunci al programului nuclear iranian, anunța că Iranul va construi „în inima muntelui” o hală mai modernă, mai mare și mai complexă pentru producerea centrifugelor. Proiectul inițial ar fi trebuit să înlocuiască instalația supraterană capabilă să asambleze aproximativ 6.000 de centrifuge avansate pe an.

Teheranul susține că muntele este destinat exclusiv fabricării și asamblării centrifugelor, nu îmbogățirii uraniului. Dimensiunea spațiilor subterane ar permite însă, potrivit specialiștilor în neproliferare, instalarea unor cascade de centrifuge și chiar desfășurarea unor activități asociate producerii uraniului puternic îmbogățit.

O analiză a imaginilor din satelit publicată la 14 iulie de Institute for Science and International Security aprecia că instalația nu era încă operațională, deși lucrările continuau. Noua evaluare a serviciilor israeliene nu contrazice neapărat această concluzie: centrifugele pot fi depozitate în interior fără ca instalația de îmbogățire să fi fost pusă în funcțiune.

AIEA nu a putut inspecta instalația

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat în martie 2026 că inspectorii agenției nu au avut acces. Iranul nu a declarat complexul drept instalație de îmbogățire, ceea ce a limitat posibilitățile agenției de a verifica ce echipamente sau materiale se află în interior.

Problema este amplificată de pierderea accesului internațional la o mare parte a programului nuclear iranian după atacurile din iunie 2025. Înainte de începerea bombardamentelor, inspectorii AIEA verificaseră în Iran peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%. Ulterior, agenția a avertizat că nu mai poate confirma în mod continuu localizarea și starea întregului inventar nuclear.

Atacurile din 2025 au distrus partea supraterană a instalației-pilot de la Natanz și infrastructura sa electrică. AIEA aprecia că pierderea bruscă a alimentării cu energie ar fi putut deteriora și centrifugele aflate în halele subterane. Alte instalații pentru producerea rotoarelor și componentelor de centrifuge, aflate la Teheran și Karaj, au fost, de asemenea, lovite.

Dacă mii de centrifuge au fost însă evacuate înainte sau după atacuri și transportate la Muntele Târnăcopului, Iranul ar putea dispune de baza tehnică necesară pentru reconstruirea mai rapidă a capacității de îmbogățire.

Trump a amenințat că va ataca muntele

Dezvăluirea apare după ce președintele american Donald Trump a amenințat public, pe 13 iulie, că Statele Unite vor ataca instalația.

„Vom distruge Muntele Târnăcopului. Spuneți-le iranienilor să fie pregătiți”, a declarat Trump într-un interviu acordat realizatorului Hugh Hewitt. Președintele american susținea atunci că Washingtonul monitorizează amplasamentul, dar că nu observa activitate în interiorul acestuia.

Evaluarea serviciilor israeliene, potrivit căreia mii de centrifuge s-ar afla deja sub munte, poate crește presiunea asupra administrației americane pentru a cere accesul inspectorilor AIEA sau pentru a lua în calcul o nouă operațiune militară.

O eventuală lovitură ar avea însă un rezultat incert. Bombardarea intrărilor ar putea izola temporar complexul, dar nu ar distruge neapărat echipamentele aflate la peste 100 de metri sub stâncă. O operațiune terestră sau de sabotaj ar fi considerabil mai riscantă și ar putea provoca o nouă escaladare directă între Statele Unite, Israel și Iran.