Victor Cațavei (AUR): „Degradarea mediului antreprenorial național – o realitate actuală pentru economia din România”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Degradarea mediului antreprenorial din România este un fenomen resimțit puternic la nivel național. Peste 80% dintre antreprenori consideră că birocrația excesivă și fiscalitatea crescută au un impact direct negativ asupra afacerilor. Această deteriorare este alimentată de instabilitatea legislativă și presiunea pe costuri.

Datele statistice prezentate recent de Banca Naţională relevă faptul că profiturile firmelor private se erodează constant in fiecare lună, sub presiunea costurilor tot mai mari.

Profitul net al tuturor companiilor nefinanciare din România a scăzut cu 3,3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile operaţionale zilnice au crescut cu 10,7% în termeni anuali.

Victor Negrescu, replică pentru AUR: Declarațiile agresive și amenințările nu fac decât să confirme că poziția PSD a fost corectă

Victor Cațavei (AUR): „Demagogia referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență: o contradicție totală cu realitatea”

Principalele cauze ale degradării  mediului de afaceri

În urma consultărilor realizate cu reprezentantii mediului economic antreprenorial, a reiesit faptul că principalele cauze ale degradării climatului de afaceri sunt următoarele:

• Impredictibilitatea fiscală: Schimbările frecvente ale legislației și noile sarcini fiscale limitează capacitatea de planificare pe termen lung a companiilor;

• Birocrația excesivă: Procedurile greoaie și lipsa unei digitalizări complete la nivelul instituțiilor statului blochează resurse financiare și umane importante.

• Costurile operaționale ridicate: Inflația și majorarea taxelor pe muncă au redus marjele de profit și competitivitatea firmelor pe plan extern.

• Deficitul de forță de muncă: Găsirea de angajați calificați rămâne o problemă cronică, în special în regiuni precum vestul țării, afectând scalabilitatea afacerilor.

• Prețul ridicat la energie: România traversează o perioadă de tranziție complexă în anul 2026, marcată de eliminarea parțială a vechilor scheme de sprijin și reajustarea tarifelor de rețea. Această dinamică pune o presiune semnificativă asupra costurilor operaționale, companiile românești înregistrând printre cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitatea industrială din Uniunea Europeană.

• Dobânzi mari la credite: Politica monetară prudentă menține costul finanțării la un nivel ridicat, descurajând investițiile prin împrumuturi bancare.

• Scumpirea materiilor prime: Inflația persistentă din ultimii ani a redus drastic din marjele de profit ale producătorilor și distribuitorilor.

• Blocajul financiar: Întârzierile la plată s-au accentuat, lăsând multe firme fără lichidități (cash flow).

AUR propune o serie de inițiative legislative

În acest context, pentru stimularea mediului antreprenorial și sprijinirea firmelor românești, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune o serie de inițiative legislative axate pe relaxare fiscală, simplificare administrativă și capitalizare.

Strategia Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) urmărește inversarea recentelor măsuri de austeritate care au afectat antreprenorii români, prin măsuri concrete, respectiv:

• Majorarea plafonului pentru microîntreprinderi: Propunerea centrală din proiectul depus în Parlament vizează ridicarea pragului de încadrare la regimul de microîntreprindere de la 100.000 de euro înapoi la 500.000 de euro, pentru a readuce mii de firme mici la un sistem de impozitare sustenabil.

• Corectarea taxării part-time: Eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, astfel încât antreprenorii să plătească contribuții doar pe orele efectiv lucrate, nu la nivelul unui salariu minim întreg.

• Reducerea taxării muncii: Scăderea contribuțiilor sociale totale pentru a permite angajatorilor să ofere salarii nete mai mari, crescând atractivitatea locurilor de muncă din sectorul privat.

• Participarea la profit: Proiectul AUR permite firmelor private să ofere angajaților până la 15% din profitul brut la sfârșitul anului. Această măsură oferă facilități fiscale antreprenorilor pentru a stimula productivitatea fără a crește taxele fixe pe salarii.

• Creditare cu dobândă subvenționată: Acordarea de linii de credit garantate de stat, cu dobânzi minime, prin bănci de stat reconfigurate (precum CEC Bank sau EximBank)”, arată Victor Cațavei.