„Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus președinta Comisiei Europene în discursul privind Starea Uniunii.
Von der Leyen a respins ideea că Europa trebuie să se pregătească pentru un eventual al doilea „China shock”.
„Este deja aici”, a afirmat ea.
Șefa Comisiei spune că efectele sunt vizibile în fabricile și comunitățile industriale și că dezechilibrul comercial contribuie la dezindustrializarea unor regiuni ale UE.
Bruxelles-ul va continua discuțiile cu Beijingul, dar von der Leyen avertizează că acestea trebuie să producă rezultate și că Uniunea va utiliza instrumentele comerciale pe care le are la dispoziție.
Prin „al doilea șoc chinezesc” economiștii descriu noul val de presiune exercitat de exporturile Chinei asupra industriei occidentale. Spre deosebire de primul „China shock”, asociat cu intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului în 2001 și cu explozia exporturilor de produse manufacturate ieftine, actualul val lovește sectoare în care Europa era tradițional puternică: automobile, utilaje, baterii, panouri solare, tehnologii verzi și produse industriale avansate. Fenomenul este alimentat de supracapacitatea de producție din China, cererea internă slabă și orientarea unui volum tot mai mare de produse către piețele externe.
Datele Eurostat pentru 2025 susțin ordinul de mărime invocat de președinta Comisiei.
Uniunea Europeană a importat din China bunuri în valoare de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile sale către piața chineză au fost de doar 199,6 miliarde de euro.
Rezultatul: un deficit de 359,8 miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 986 de milioane de euro pe zi.
Comparativ cu 2024, exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.
Presiunea a continuat anul acesta. În trimestrul al doilea din 2026, deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 103 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel trimestrial de după trimestrul al treilea din 2022.
China rămâne cea mai mare sursă de importuri de bunuri pentru UE. În 2025, produsele chinezești au reprezentat 22,3% din valoarea tuturor importurilor extracomunitare.
Von der Leyen insistă și asupra unei vulnerabilități strategice: materiile prime critice.
Potrivit discursului, UE depinde de China în proporție de peste 80% pentru mai multe materii prime critice și de aproximativ 90% pentru anumite pământuri rare.
Aceste materiale sunt necesare pentru industrii care merg de la automobile electrice și baterii până la cipuri și echipamente militare.
Comisia va crea, în acest context, o European Corporation on Critical Raw Materials, care să ajute statele europene să cumpere și să constituie împreună stocuri strategice.
Dezechilibrul este vizibil și în relația comercială a României cu China. Potrivit unei analize Mediafax publicate pe 10 septembrie, România a importat în 2025 bunuri chinezești de aproximativ 9,1 miliarde de euro, în timp ce exporturile către China au fost de numai 715 milioane de euro. Deficitul bilateral a ajuns astfel la circa 8,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro de produse românești vândute Chinei, România cumpără de acolo de aproape 13 euro. Deficitul cu China reprezintă singur peste un sfert din deficitul comercial total al României.