Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a încheiat discursul privind Starea Uniunii cu un apel la reafirmarea valorilor europene și a anunțat organizarea unui nou „Congres al Europei”, menit să formuleze o viziune pentru următoarea generație.
Inițiativa va reuni intelectuali, scriitori, artiști, oameni de știință, cetățeni și reprezentanți ai societății civile din întreaga Europă.
Von der Leyen a făcut o paralelă cu Congresul Europei organizat în 1948, când personalități ale continentului s-au reunit pentru a discuta viitorul cooperării europene după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Șefa Comisiei a amintit că Uniunea Europeană s-a născut ca un proiect de pace, construit pentru ca state care s-au confruntat timp îndelungat să poată avea un destin comun bazat pe pace, prosperitate, democrație și libertate.
Noul congres ar urma să elaboreze o viziune capabilă să inspire următoarea generație de europeni și să readucă proiectul european în centrul dezbaterii publice.
În încheiere, von der Leyen a susținut că diversitatea și diferențele dintre state și cetățeni fac parte din identitatea Europei, pe care a descris-o drept „casa noastră comună”.
„Să ne luăm, încă o dată, viitorul în propriile mâini”, a fost mesajul cu care președinta Comisiei Europene și-a încheiat discursul.
Ursula von der Leyen a anunțat una dintre cele mai concrete măsuri ale discursului: Comisia Europeană va prezenta KIDS Act, cu noi restricții pentru accesul minorilor la rețelele sociale.
„Fără cont personal sub 15 ani. Fără social media sub 13 ani”, a spus președinta Comisiei.
Între 13 și 15 ani ar urma să fie permise doar conturi limitate, create și supravegheate de părinți și cu restricții privind timpul de utilizare. Pentru adolescenții între 15 și 18 ani, platformele ar urma să aibă obligații suplimentare de siguranță.
Von der Leyen a mai spus că sarcina probei va fi inversată, iar platformele vor trebui să demonstreze că sunt sigure pentru minori.
„Europa are puterea să acționeze. Noi decidem regulile, nu Big Tech”, a spus șefa Comisiei.
Ursula von der Leyen a avertizat că propaganda străină, deepfake-urile și campaniile de dezinformare încearcă să afecteze procesele democratice din Europa.
„Acesta este război cognitiv”, a spus șefa Comisiei.
Von der Leyen a vorbit despre campanii electorale afectate de propagandă străină și teorii ale conspirației construite în jurul unor videoclipuri deepfake virale și a cerut o capacitate europeană comună de detectare și reacție.
Comisia Europeană va propune un nou mecanism de urgență pentru situațiile în care deplasările masive de migranți sunt provocate sau „folosite ca armă”, a anunțat Ursula von der Leyen.
„Noi, europenii, decidem cine vine în Uniunea noastră și în ce condiții. Nu traficanții și contrabandiștii”, a spus președinta Comisiei.
Noul European Emergency Response Framework ar urma să permită, în circumstanțe strict definite, flexibilizarea temporară a anumitor proceduri. Von der Leyen a cerut și întărirea Frontex, în special pentru accelerarea returnărilor.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat situația din Fâșia Gaza și violențele comise de coloniști în Cisiordania, afirmând că decizia guvernului israelian de a avansa proiectul de colonizare E1 este „inacceptabilă”.
În discursul privind Starea Uniunii, șefa Comisiei a deplâns lipsa unei poziții comune a statelor membre în privința războiului și a acțiunilor Israelului.
„Atunci când Europa este divizată, nu poate schimba cursul evenimentelor”, a afirmat von der Leyen, avertizând că următoarele luni vor fi decisive pentru regiune.
Președinta Comisiei a declarat că UE continuă să joace un rol major în sprijinirea palestinienilor. Prin Palestine Donor Group și inițiativa Team Gaza, au fost reunite 65 de delegații, care au promis împreună aproape un miliard de euro pentru reconstrucția Fâșiei Gaza și sprijinirea unei Autorități Palestiniene moderne.
Von der Leyen a reafirmat în același timp dreptul Israelului la autoapărare, subliniind însă că palestinienii au, în egală măsură, dreptul de a trăi în siguranță și demnitate.
Șefa executivului european a susținut că UE trebuie să mențină perspectiva unei soluții bazate pe existența a două state, în pofida divergențelor dintre statele membre privind răspunsul european la conflict.
UE vrea să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și să reducă dependența de un singur furnizor de sisteme militare, a declarat Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei a anunțat intenția de a dezvolta împreună cu Ucraina un sistem modular și mai accesibil de apărare antirachetă.
Proiectul central al cooperării poartă numele Freyja și ar urma să combine experiența de luptă a Ucrainei cu tehnologia și capacitatea industrială europeană.
Von der Leyen a cerut totodată livrarea urgentă către Ucraina a rachetelor Patriot americane convenite în ultimele săptămâni.
Ursula von der Leyen a anunțat o nouă strategie europeană de securitate și propune crearea unui mecanism european inspirat de Articolul 4 al NATO.
„Cred că este timpul pentru propriul Articol 4 al Europei – sau un Protocol de Urgență pentru Securitate”, a spus șefa Comisiei.
Potrivit propunerii, dacă un stat membru activează mecanismul, toate țările UE s-ar reuni pentru coordonarea răspunsului, descurajarea unei escaladări și limitarea efectelor incidentului.
Von der Leyen a anunțat și intenția de a transforma în realitate un Consiliu European de Securitate, la care ar putea participa și parteneri precum Ucraina, Marea Britanie, Norvegia și Canada.
Ursula von der Leyen a anunțat, în prezența premierului canadian Mark Carney, intenția UE și Canadei de a duce relația bilaterală dincolo de acordul comercial CETA.
Noua „Alliance for the Future” ar urma să includă cooperare în industria de apărare, inteligență artificială, tehnologii cuantice, securitate cibernetică, energie, materii prime critice și zona Arctică.
„Vrem să ducem relația cu Canada la cel mai înalt nivel posibil”, a spus von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou proiect internațional de conectivitate care ar urma să lege direct Caucazul de Sud și Asia Centrală de piața europeană.
Proiectul, denumit „Middle Corridor”, ar urma să mobilizeze prin programul Global Gateway investiții publice și private de până la 12 miliarde de euro.
Potrivit șefei Comisiei Europene, obiectivul este diversificarea rutelor comerciale, triplarea fluxurilor comerciale și reducerea semnificativă a timpilor necesari transportului de mărfuri până în 2030.
Pentru dezvoltarea proiectului, Comisia Europeană intenționează să organizeze un summit regional dedicat conectivității, împreună cu premierul Bulgariei.
Ursula von der Leyen a avertizat asupra riscurilor generate de noua generație de modele de inteligență artificială.
„Modelele care sunt dezvoltate vor permite hacking la un nivel pe care nu l-am crezut vreodată posibil”, a spus președinta Comisiei.
Von der Leyen a vorbit și despre pericolele modelelor capabile să se autoîmbunătățească și a anunțat că va invita principalele laboratoare care dezvoltă modele AI de frontieră la discuții privind siguranța și ritmul dezvoltării acestor sisteme.
Mesajul șefei Comisiei a fost însă că Europa trebuie să rămână în cursa pentru AI și să își dezvolte propriile capacități.
Comisia Europeană va prezenta un Plan European pentru Caniculă, care ar urma să includă sisteme mai bune de avertizare, pregătirea sistemelor medicale și măsuri de adaptare și răcire a orașelor.
Von der Leyen a anunțat și o nouă inițiativă europeană pentru apă, în condițiile în care aproape un litru din patru se pierde din rețelele europene.
În privința incendiilor de vegetație, șefa Comisiei a cerut specialiștilor să vină cu propuneri inclusiv pentru o posibilă Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor.
Von der Leyen a lăudat intervențiile pompierilor europeni pe parcursul incendiilor care au marcat continentul în vara lui 2026 și a profitat de ocazie pentru a aminti de exemplul unui pompier care și-a pierdut viața în timpul intervențiilor din Grecia. Familia pompierului a fost prezentă în sală, iar curajul pompierului erou a primit ovații din partea celor prezenți.
Președinta Comisiei Europene a nominalizat Dunărea printre marile râuri ale Europei afectate de schimbările climatice.
„Râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”, a spus von der Leyen.
Șefa Comisiei a descris vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”, vorbind despre 660.000 de hectare arse, aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare în timpul valurilor de căldură.
Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei.
„Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei.
Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul.
Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/09/urusula-von-der-leyen.jpg)
Sursa foto: captură video Comisia Europeană
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor.
În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe.
Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani.
Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare.
Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE.
Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor.
Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă.
Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor.
Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept.
În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital.
Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia.
Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor.
Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.
Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil.
Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă.
Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene.
Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii.
Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.
Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare.
Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.