Potrivit Parchetului din Paris, ancheta a pornit de la o tendință apărută pe rețelele sociale, în care utilizatorii unor ochelari inteligenți filmează persoane în spații publice fără ca acestea să știe și distribuie apoi imaginile pe internet, potrivit presei franceze.
Autoritățile nu au precizat ce marcă de ochelari a fost folosită.
Serviciul francez de combatere a criminalității informatice a testat, la rândul său, astfel de dispozitive în urmă cu aproximativ două săptămâni, pentru a înțelege mai bine ce tipuri de infracțiuni pot facilita.
Problema este că tehnologia face filmarea mult mai discretă. Spre deosebire de un telefon, care trebuie scos și îndreptat către persoana filmată, camera integrată în rama ochelarilor poate înregistra exact ceea ce vede purtătorul.
Cele mai cunoscute modele sunt cele dezvoltate de Meta Platforms împreună cu producătorul de ochelari EssilorLuxottica.
Acestea domină piața mondială a ochelarilor inteligenți, cu o cotă estimată la aproximativ 76%, iar circa șapte milioane de perechi au fost vândute anul trecut.
Meta susține că protecția vieții private a fost inclusă încă din proiectarea dispozitivelor.
Ochelarii au un mic indicator luminos care semnalează atunci când camera filmează, iar compania spune că acesta nu poate fi dezactivat.
Criticii consideră însă că un astfel de indicator nu rezolvă problema.
„Faptul că vezi un bec aprins nu înseamnă că ești de acord să fii filmat”, a explicat Inès Legendre, expertă juridică a organizației e-Enfance, pentru Reuters.
Problema nu este una izolată.
Organizația franceză e-Enfance a anunțat recent că a primit peste 20 de sesizări de la începutul anului privind femei filmate fără știrea lor cu ajutorul unor ochelari dotați cu camere.
Într-unul dintre cazuri, o tânără filmată la Paris în timpul Fête de la Musique a văzut ulterior imaginile devenind virale și a primit comentarii de ură și amenințări cu moartea.
Și autoritatea franceză pentru protecția datelor, CNIL, este atentă la fenomen.
Instituția a primit mai puțin de zece plângeri legate de folosirea ochelarilor inteligenți la locul de muncă și spune că tot mai multe companii întreabă dacă pot interzice dispozitivele în spațiile de lucru.
În Marea Britanie, unele cinematografe au interzis ochelarii inteligenți, iar în Germania o organizație de protecție a consumatorilor a depus o plângere penală împotriva unor companii implicate în comercializarea acestor dispozitive.
Australia analizează, de asemenea, interzicerea ochelarilor cu camere în anumite spații de lucru ale administrației publice.
Pentru autorități, provocarea este una nouă: tehnologia devine tot mai discretă, în timp ce imaginile pot ajunge la mii de oameni în câteva minute.
Iar întrebarea pe care o ridică ancheta de la Paris este dacă actualele reguli privind viața privată și consimțământul sunt suficiente într-o lume în care o cameră video poate fi ascunsă chiar în spatele unor lentile aparent obișnuite.