MEDIAFAX 35. 2020 – COVID-19 pune planeta pe pauză. Carantină, restricții și alegeri în condiții speciale în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2020 a fost anul în care pandemia de COVID-19 a schimbat radical viața de zi cu zi în întreaga lume. Virusul identificat în China la sfârșitul lui 2019 s-a răspândit rapid în Europa, iar la sfârșitul lunii februarie a ajuns și în România. În numai câteva săptămâni, țara a trecut de la primele cazuri izolate la stare de urgență, restricții severe de circulație, închiderea școlilor și suspendarea sau limitarea unei mari părți a activităților economice și sociale.

Pentru MEDIAFAX, anul 2020 a însemnat adaptarea la o situație nemaiîntâlnită în cei aproape 30 de ani de existență ai agenției. Într-un an în care milioane de oameni au rămas în case, iar informația despre virus, restricții și deciziile autorităților a devenit esențială, MEDIAFAX a transmis zilnic evoluția pandemiei și măsurile luate pentru limitarea răspândirii virusului.

MEDIAFAX 35. 2019 – Papa Francisc vine în România. Liviu Dragnea este condamnat definitiv la închisoare. Simona Halep câștigă Wimbledonul

MEDIAFAX 35. 2018 – Violențele din Piața Victoriei din 10 august. Românii, chemați la urne privind referendumul pentru familie. Halep câștigă primul Grand Slam din carieră

Cum a ajuns COVID-19 în România

Coronavirusul a fost identificat pentru prima dată în Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019. În ianuarie 2020, pe măsură ce numărul cazurilor și al deceselor creștea, atenția întregii lumi s-a îndreptat către orașul chinez devenit epicentrul epidemiei.

MEDIAFAX relata încă din 25 ianuarie despre amploarea situației.

„Creştere dramatică a bilanţului morţilor, în China. Noul tip de coronavirus a făcut 41 de victime, 1.400 de persoane la nivel mondial, infectate. Oraşul chinez Wuhan va construi în 15 zile un al doilea spital pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus. De asemenea, autorităţile din Hong Kong au declarat stare de urgenţă din cauza răspândirii virusului”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Inițial, întreaga situație a fost considerată o epidemie, însă pe măsură ce virusul se răspândea în afara Chinei și numărul cazurilor creștea rapid în mai multe state, OMS a declarat pandemia de COVID-19. 

În România, primele măsuri preventive au fost luate încă din februarie 2020, înainte de confirmarea oficială a primului caz. Autoritățile au introdus măsuri de control la frontiere, au pregătit spații de carantină și au început să urmărească persoanele care veneau din zone afectate de epidemie.

Angajati ai ADP sector 4 si ai unui operator de salubritate participa la o actiune de dezinfectie a scarilor de bloc si a spatiilor adiacente acestora, in Bucuresti, vineri, 22 mai 2020. Parlamentul a adoptat miercuri, 20 mai, cu modificari, Hotararea de guvern privind starea de alerta instituita dupa 2 luni de stare de urgenta in urma pandemiei de COVID-19. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Cu toate acestea, s-a produs inevitabilul: primul caz de COVID-19 din România a fost confirmat în seara zilei de 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj. Acesta intrase în contact cu un cetățean italian din Rimini, care fusese în zona respectivă între 18 și 22 februarie și era infectat cu SARS-CoV-2. Bărbatul din Gorj era asimptomatic la momentul confirmării și a fost transportat la Institutul „Matei Balș” din București.

În primele zile, cazurile au crescut lent și au fost identificate în special în rândul persoanelor care intraseră în contact cu oameni veniți din străinătate. Autoritățile au încercat să limiteze transmiterea prin anchete epidemiologice, izolare și carantină.

Pentru presă, însă, pandemia devenea deja principalul subiect al zilei. MEDIAFAX a început să publice materiale explicative despre simptomele bolii, măsurile de protecție și evoluția epidemiei în celelalte state europene.

În Italia, de exemplu, situația se agravase dramatic. Pe 12 martie, MEDIAFAX relata despre măsurile luate în Lombardia:

„Situaţia disperată din Italia a determinat autorităţile din nordul ţării să demareze construirea unui spital. Termenul: 6 zile. Lombardia, regiunea de nord a Italiei, este în stare de urgenţă. 3.852 de pacienţi spitalizaţi, dintre care 560 la terapie intensivă sunt la Milano, Brescia şi Bergamo, cele mai importante oraşe ale Lombardiei. Ieri, 149 de oameni au încetat din viaţă datorită coronavirusului doar în nordul ţării”, a scris MEDIAFAX pe 12 martie 2020.

03 Aprile 2020 Bergamo (Italy).Video calls with relatives for Covid patients who cannot receive visits, in a ward of the Papa Giovanni XXIII hospital in Bergamo (Credit Image: © Claudio Furlan/LaPresse via ZUMA Press)

În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat un articol despre semnificația stării de urgență, cine o poate institui și ce măsuri se impun.

După 10 martie, ritmul infectărilor din România s-a accelerat. Dacă în primele 12 zile de la confirmarea primului caz erau raportate, în general, unul sau două cazuri pe zi, numărul acestora a început să crească rapid. Pe 14 martie, România depășea 100 de cazuri confirmate, iar relatarea în regim de live text avea să devină una dintre principalele forme de informare despre pandemie.

De la primele cazuri la lockdown

Pe 16 martie 2020, când România avea deja o creștere evidentă a numărului de infectări, a fost luată prima măsură importantă: președintele de atunci, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul țării.

Decretul prevedea restrângerea temporară a unor drepturi și libertăți, între care libera circulație, libertatea întrunirilor, dreptul la învățătură și libertatea economică, în scopul limitării răspândirii virusului. La acel moment, România intra într-o perioadă fără precedent pentru generațiile contemporane.

Una dintre cele mai importante etape a fost adoptarea Ordonanței Militare nr. 3 din 24 martie 2020.

Începând cu 25 martie 2020, pentru deplasările permise, oamenii aveau nevoie, în funcție de situație, de declarație pe propria răspundere sau de adeverință de la angajator. Poliția și celelalte structuri abilitate verificau motivele pentru care persoanele se deplasau.

În esență, oamenii puteau ieși din casă pentru motive considerate necesare: deplasarea la serviciu, cumpărături de produse de bază, asistență medicală, îngrijirea unor persoane sau alte situații justificate. Tot atunci a fost instituită izolarea sau carantinarea persoanelor care intrau în România, în funcție de situația epidemiologică și de zona din care proveneau.

Au fost închise sau limitate numeroase activități economice și sociale, școlile și universitățile au rămas închise, iar o parte importantă a angajaților a trecut la munca de acasă. Restaurantele, cafenelele, cinematografele, teatrele și alte spații în care exista risc de aglomerare au fost închise pentru public sau au funcționat în regim restricționat.

A fost, practic, perioada în care România a cunoscut ceea ce în limbajul curent a fost numit „lockdown”.

În toată această perioadă, MEDIAFAX a transmis zilnic bilanțurile privind cazurile de coronavirus transmise de Grupul de Comunicare Strategică, întrucât cifrele pandemiei deveniseră informația urmărită de întreaga populație.

Cum comunicau autoritățile

Pandemia a schimbat și modul în care statul comunica zilnic cu populația. În primele luni, principalul canal de comunicare a fost Grupul de Comunicare Strategică, care transmitea zilnic bilanțul cazurilor, al persoanelor vindecate și al deceselor. Informările erau preluate masiv de televiziuni, site-uri de știri, dar și de MEDIAFAX.

În paralel, deveniseră extrem de vizibile declarațiile lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, ale ministrului Sănătății și ale ministrului de Interne, dar și mesajele președintelui Klaus Iohannis. Autoritățile insistau asupra ideii de informare din surse oficiale și avertizau în privința informațiilor false.

În fiecare zi, numărul cazurilor noi, al persoanelor internate la ATI și al deceselor devenise un reper pentru milioane de români. Pentru presă, transmiterea rapidă și corectă a acestor date a devenit una dintre principalele misiuni ale perioadei.

În același timp, au existat schimbări frecvente ale regulilor, explicații succesive și situații în care populația a trebuit să se adapteze rapid unor noi restricții.

România iese din lockdown, dar pandemia continuă

Pe 14 mai 2020, Guvernul a decis instituirea stării de alertă, iar aceasta a intrat în vigoare la 15 mai, după încheierea stării de urgență. Nu a fost însă o revenire la normalitate. A fost, mai degrabă, trecerea de la restricțiile foarte severe din lockdown la un sistem de restricții graduale și măsuri sanitare.

„Aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni la începutul lui iunie, apoi la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe. Din 15 mai vom avea, de exemplu, la dispoziţie, iarăşi saloanele de îngrijire personală, se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie”, spunea Klaus Iohannis pe 14 mai 2020, într-o declarație de presă, citat de MEDIAFAX. 

Masca a devenit obligatorie în numeroase spații închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Circulația a fost permisă într-o măsură mult mai mare, iar unele activități economice și sociale au fost redeschise treptat.

Vara lui 2020 a adus o perioadă de relativă relaxare. Restaurantele, terasele, magazinele și alte activități au început să funcționeze din nou, însă cu reguli sanitare.

În același timp, în alte state europene începea să se vadă revenirea virusului. Pe 20 august, MEDIAFAX relata despre creșterea numărului de cazuri din Italia și Spania:

„Din luna mai (2020 – n.r) Italia nu a mai avut atât de multe cazuri noi de Covid-19. Miercuri, autoritățile de la Roma au raportat 642 de noi infectări. (…) 3.715 cazuri de noi cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în Spania, în ultimele 24 de ore. Numărul reprezintă, de asemenea, un record de când ţara a ieşit din carantina de 3 luni”, a scris MEDIAFAX pe 20 august 2020.

În toamnă, însă, pandemia a intrat într-o nouă fază.

Valul din toamna lui 2020

Odată cu reluarea școlilor și apropierea sezonului rece, numărul infectărilor a început din nou să crească. România a intrat într-o perioadă de accelerare a transmiterii virusului, iar autoritățile au reintrodus și înăsprit treptat restricțiile.

În octombrie, au fost anunțate noi măsuri pentru limitarea răspândirii virusului. Activitatea teatrelor, restaurantelor și sălilor de spectacole era condiționată de rata de infectare din localitate, iar evenimentele private au fost interzise la nivel național.

„Referitor la programul teatrelor, restaurantelor, sălilor de spectacole, restaurantelor, cafenelelor, acolo unde incidenţa e sub sau egală cu 1,5 la mie, ele vor funcţiona cu capacitatea de 50%. Atunci când depăşeşte 1,5  şi până la 3 la mie vor funcţiona cu capacitate de 30%, iar programul va fi redus până la ora 23.00. Atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mie activitatea va fi sistată. Evenimentele private, cum ar fi nunţi, botezuri, aniversări, mese festive în spaţii deschise şi închise sunt interzise pe plan naţional până vom observa o scădere a numărului de cazuri”, spunea ministrul Sănătății la acea vreme, Nelu Tătaru, potrivit MEDIAFAX.

La sfârșitul lunii octombrie, situația devenise critică în mai multe state europene. MEDIAFAX relata pe 25 octombrie că Franța înregistrase într-o singură zi aproximativ 52.000 de cazuri noi.

În noiembrie s-a depășit pragul de 10.000 de infectări raportate într-o singură zi, iar presiunea asupra spitalelor și secțiilor ATI a devenit foarte mare.

Pacienti infectati cu SARS-CoV-2 internati in noua Unitate de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Clinic de Urgenta „Bagdasar-Arseni”, asteapta eliberarea unui pat la terapie intensiva, in Bucuresti, marti, 12 octombrie 2021. In ultimele 24 de ore, in Romania, au fost inregistrate 16.743 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) si 442 de decese. In unitatile sanitare de profil, sunt internate cu COVID-19, 17.141 de persoane, dintre acestea, 1.667 sunt internate la ATI. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Au fost instituite succesiv restricții locale și naționale: purtarea măștii în tot mai multe spații, limitarea activităților economice, închiderea sau restrângerea unor activități, limitarea circulației în anumite intervale și carantinarea unor localități.

În paralel, au apărut primele vești importante despre eficiența vaccinurilor anti-COVID-19. În noiembrie, Pfizer/BioNTech și Moderna au anunțat rezultate preliminare care indicau o eficiență ridicată a vaccinurilor dezvoltate prin tehnologia ARN mesager.

MEDIAFAX relata pe 16 noiembrie despre rezultatele vaccinului Moderna și despre perspectiva pe care acestea o deschideau în lupta împotriva pandemiei, în contextul anunțurilor făcute anterior de Pfizer și BioNTech.

„Rezultatele [vaccinului Moderna] vin să completeze veştile bune primite săptămâna trecută, când Pfizer a publicat date similare. Cele două anunţuri sporesc încrederea în faptul că vaccinurile pot ajuta la învingerea pandemiei. Ambele companii au folosit o abordare extrem de inovatoare şi experimentală pentru a-şi proiecta vaccinurile. Este un vaccin pe bază de ARN, la fel ca vaccinul produs de Pfizer şi BioNTech. Este fabricat din acid ribonucleic mesager (ARNm), un cod genetic care spune celulelor cum să producă proteine, ce ajută sistemul imunitar să producă anticorpi pentru combaterea virusului”, scria MEDIAFAX la momentul respectiv.

În acest context, România a ajuns la alegerile locale și parlamentare cu virusul încă prezent la un nivel ridicat.

Alegerile locale în pandemie

Alegerile locale, programate inițial mai devreme în 2020, au fost amânate din cauza pandemiei. Parlamentul a stabilit în cele din urmă data de 27 septembrie 2020 pentru alegerea primarilor, consiliilor locale, președinților de consilii județene și consiliilor județene. A fost primul mare scrutin organizat în România în timpul pandemiei.

Campania electorală s-a desfășurat în condiții speciale. Au fost stabilite reguli sanitare pentru întâlnirile electorale, iar autoritățile au limitat numărul de participanți și au impus măsuri precum purtarea măștii și distanțarea.

Persoane isi exercita dreptul la vot intr-o sectie de votare organizata pentru alegerile locale in Calacea, judetul Bihor, duminica 27 septembrie 2020. SEBASTIAN TATARU / MEDIAFAX FOTO

Și în secțiile de votare au existat reguli speciale: purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor, distanțarea și măsuri pentru evitarea aglomerației.

Românii au mers totuși la urne. Prezența națională a fost de 46,02%, aproximativ 8,42 milioane de alegători.

Scrutinul a reprezentat și o importantă bornă politică: PNL a obținut numeroase primării și consilii județene, PSD și-a păstrat o parte importantă din administrația locală, iar USR PLUS și-a consolidat poziția în marile orașe.

Alegerile parlamentare din 6 decembrie

La numai câteva luni după alegerile locale, România a organizat și alegerile parlamentare.

Scrutinul a avut loc la 6 decembrie 2020, într-un moment în care România traversa unul dintre cele mai dificile episoade ale pandemiei.

Înaintea alegerilor, autoritățile au transmis că persoanele infectate sau aflate în izolare sau carantină aveau dreptul să voteze, fiind stabilite proceduri speciale, inclusiv prin intermediul urnei speciale.

Și în secțiile de votare au fost aplicate reguli sanitare pentru protejarea alegătorilor și a membrilor birourilor electorale.

Diferența față de alegerile locale a fost însă vizibilă la nivelul participării. La parlamentare, prezența a fost de doar 33,24%, respectiv aproximativ 5,9 milioane de alegători. Rezultatul a produs și o surpriză majoră prin intrarea în Parlament a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune nouă pe scena parlamentară.

Alegerile au deschis drumul către formarea unei noi majorități parlamentare și, ulterior, a guvernului condus de Florin Cîțu, susținut de PNL, USR PLUS și UDMR.

Prima speranță: vaccinul ajunge în România

La sfârșitul lui 2020, pandemia nu era încheiată. România avea sute de mii de cazuri confirmate, iar spitalele și secțiile ATI continuau să fie supuse unei presiuni foarte mari.

Anul se încheia însă cu prima perspectivă reală de ieșire din criză: vaccinul anti-COVID-19 ajungea în România.

Pe 27 decembrie 2020, MEDIAFAX relata despre momentul în care a fost administrat primul vaccin anti-COVID-19 în România. Prima persoană vaccinată a fost o asistentă medicală, într-un moment care marca începutul campaniei naționale de vaccinare.

Pentru MEDIAFAX, 2020 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte. De la primele informații despre situația din Wuhan și confirmarea primului caz din România până la restricții, lockdown, bilanțuri zilnice, alegeri și apariția vaccinurilor, pandemia a fost urmărită pas cu pas.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.