Potrivit raportului guvernamental italian privind dependențele, citat de Il Post, în 2025 au fost înregistrate doar cinci decese atribuite fentanilului, față de două în 2024. Cifrele contrastează cu situația din Statele Unite, unde opioidul sintetic a provocat o gravă criză de sănătate publică. Explicația ar putea fi însă mult mai simplă decât presupusa intervenție a organizațiilor mafiote.
Teoria prezentată de The Economist și susținută anterior de jurnalistul Roberto Saviano pornește de la două argumente economice. Primul este că fentanilul poate provoca supradoze mortale în cantități foarte mici. Pentru organizațiile care câștigă bani din traficul de droguri, moartea consumatorilor ar însemna pierderea unor clienți.
Al doilea argument privește reacția autorităților. O criză a supradozelor comparabilă cu cea americană ar atrage atenția politicienilor, poliției și serviciilor de sănătate, crescând presiunea asupra rețelelor criminale.
Procurorul italian Nicola Gratteri a formulat o explicație asemănătoare într-un interviu acordat publicației La Stampa. El a susținut că piața europeană a fentanilului este mai riscantă și mai puțin atractivă decât cea a cocainei. Totuși, niciuna dintre aceste explicații nu este susținută de documente judiciare sau investigații care să demonstreze existența unei înțelegeri între organizațiile mafiote. Iar dovezile unui asemenea acord sunt inexistente.
Federico Varese, profesor de criminologie la Sciences Po din Paris, contestă ideea că mafia ar proteja Italia de fentanil. Potrivit cercetătorului, numărul redus al deceselor nu este o particularitate exclusiv italiană. Situații asemănătoare se întâlnesc și în alte țări europene, deși statisticile nu sunt întotdeauna direct comparabile.
The Economist a comparat Italia cu Germania, unde ar fi fost raportate aproximativ 95 de decese asociate fentanilului în 2024. Varese atrage însă atenția asupra unei diferențe importante: datele germane indică 98 de persoane decedate în ale căror analize toxicologice a fost identificată substanța.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/10/8031533-mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
Cocaină pe vârful unui briceag, la Hamburg. Imagine ilustrativă. Foto: Marcus Brandt/dpa
În 76 dintre cazuri au fost detectate și alte droguri. Doar în 22 de cazuri fentanilul era singura substanță identificată, fără ca acest lucru să demonstreze automat că el a provocat decesul. Prin urmare, comparația dintre Italia și Germania poate crea o imagine exagerată a diferențelor reale.
Cercetătorul respinge și presupunerea că organizațiile criminale ar evita drogurile de risc extrem. Traficul internațional de cocaină, în care sunt implicate grupări mafiote italiene, este bine documentat. În plus, anchete desfășurate la Palermo examinează posibila implicare a mafiei în distribuția de crack, un drog cu riscuri severe pentru sănătate.
Explicația principală ar putea ține de istoria diferită a consumului de opioide. În Statele Unite, criza a început în anii 1990, odată cu prescrierea pe scară largă a unor analgezice opioide, precum OxyContin. Medicamentul a fost promovat intens, iar riscul de dependență a fost subestimat. Numeroși pacienți au dezvoltat dependență, iar restricționarea accesului la medicamente i-a împins pe unii către piața ilegală.
Heroina și, mai apoi, fentanilul au ocupat un loc tot mai important pe această piață. Fentanilul este utilizat și în medicină pentru combaterea durerilor severe, dar este mult mai puternic decât morfina. Cantități foarte mici pot provoca supradoze, mai ales atunci când substanța este amestecată cu alte droguri fără știrea consumatorilor.
În Europa, evoluția a fost diferită. Heroina a rămas disponibilă, iar fentanilul nu a înlocuit-o la scară largă. Această diferență poate explica de ce Italia și alte state europene nu au înregistrat o criză comparabilă cu cea americană.
Riscul nu este însă absent. În 2024, autoritățile italiene au identificat fentanil într-o doză de heroină, la Perugia. În iunie 2026, 80 de fiole de Fentanest, un medicament pe bază de fentanil, au fost furate dintr-un spital din Roma. Două persoane care lucrau ca paznici au intrat în atenția anchetatorilor.
Autoritățile sanitare italiene au solicitat întărirea măsurilor de securitate în farmaciile spitalelor, după mai multe furturi similare înregistrate în ultimul deceniu. În prezent nu există vreo dovadă că mafia ar fi impus o interdicție asupra fentanilului. Numărul redus de decese din Italia poate fi explicat prin diferențele particulare ale pieței europene de droguri. Iar acest lucru nu presupune implicit și existența unui acord secret între organizațiile criminale.