Filosof de profesie și cadru didactic la Universitatea din București din 1997, Costreie a mai fost secretar de stat în Educație și consilier de stat la Guvern.
Potrivit CV-ului său, publicat pe pagina Universității din București, Sorin Costreie este angajat al instituției din 1997, unde a parcurs succesiv pozițiile de preparator, asistent și lector, iar din 2016 este conferențiar la Facultatea de Filosofie. A ocupat și mai multe funcții de conducere: director al Departamentului de Management al Calității, prodecan și, ulterior, prorector.
În administrația centrală, Costreie a fost în 2016 consilier al ministrului Educației, apoi secretar de stat responsabil de relații internaționale, proiecte europene, domeniul juridic și învățământul dual. Între 2020 și 2023 a ocupat funcția de consilier de stat pentru educație și cercetare în Cancelaria premierului. CV-ul din octombrie 2025 îl menționează și drept consilier onorific al ministrului Educației și Cercetării. Începând cu data de 17 noiembrie 2025, Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare.
Costreie este, din 2023, președintele UNICA, rețeaua universităților din capitalele europene, iar din 2018 coordonează alianța universitară europeană CIVIS la nivelul Universității din București. Este menționat și ca reprezentant al României pentru proiectul ELI-NP și în High Council al European University Institute din Florența.
Sorin Costreie este doctor în filosofie al Universității din București din 2007, după ce a absolvit studiile de licență și masterat la aceeași universitate. Domeniile sale de specializare includ filosofia matematicii, filosofia limbajului, filosofia logicii, filosofia științei și gândirea critică.
CV-ul său cuprinde numeroase lucrări academice, inclusiv volume dedicate lui Leibniz și Frege, dar și cărți de logică, argumentare și raționament. Cea mai recentă carte menționată în document este „Leibniz și infinitul. Studii de filosofia matematicii”, publicată în 2025.
Cea mai recentă declarație de avere a lui Sorin Costreie, completată la 15 iunie 2026 în calitate de consilier prezidențial, arată că acesta nu mai declară niciun teren în proprietate. La capitolul clădiri figurează un singur imobil: un apartament de 60 de metri pătrați în București, dobândit în 1994 și deținut integral.
Documentul arată și că, în 2025, Costreie a făcut două tranzacții imobiliare importante. A vândut, în 28 august, un teren intravilan pentru 95.000 de euro, iar în 24 iunie a vândut o casă de locuit pentru 176.000 de euro. Valoarea cumulată a celor două tranzacții a fost astfel de 271.000 de euro.
În ceea ce privește bunurile mobile, Costreie declară un singur autoturism, un Kia fabricat în 2023, cumpărat prin contract de vânzare-cumpărare.
Declarația de avere indică mai multe conturi și depozite bancare. Cele mai consistente sunt un depozit de 100.000 de euro, un cont cu aproape 23.909 euro și un fond de investiții/pensie privată în valoare de aproximativ 326.474 de lei. În document mai apar conturi în lei, euro și lire sterline, cu valori mai mici.
La capitolul datorii sunt înscrise două „promisiuni de vânzare”: una pentru un apartament, în valoare de 118.000 de euro, contractată în 2025 și cu scadență în 2026, și alta pentru un teren, de 50.000 de euro, cu scadență în 2030.
În anul fiscal raportat, Costreie a încasat 156.348 de lei pentru funcția de bază de conferențiar la Universitatea din București și alți 62.858 de lei de la aceeași instituție, în afara funcției de bază. De la Administrația Prezidențială, pentru activitatea de consilier prezidențial, a declarat venituri de 19.164 de lei.
La acestea se adaugă venituri din activități independente, în principal pentru cursuri de gândire critică. Cea mai mare sumă din această categorie, 52.377 de lei, provine de la Fundația EDUCOD. Alte venituri au fost obținute pentru cursuri și activități de evaluator.