Înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare, digitalizarea Armatei și sistemele antidronă, în Guvernul Niculescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În domeniul apărării, Guvernul își asumă creșterea graduală a cheltuielilor spre 5% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO, precum și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Din suma totală, 3,5% din PIB ar urma să fie alocată cheltuielilor de bază pentru apărare, iar 1,5% investițiilor și cheltuielilor conexe, cu impact mai larg. Creșterea ar urma să se realizeze etapizat, în funcție de evoluția mediului de securitate, de necesitățile apărării naționale și de angajamentele internaționale ale României.

Înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare

Programul prevede înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare, aflată în subordinea prim-ministrului, și dezvoltarea producției interne de drone și sisteme de interceptare.

Guvernul Niculescu promite peste 5.000 MW noi și 8 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră. Obiectivul pentru 2028

Guvernul Niculescu pregătește reorganizarea Poliției, cu Marian Neacșu la Interne. Ce se schimbă pentru polițiști, jandarmi și șoferi

Prioritățile de investiții includ dezvoltarea apărării antiaeriene și antirachetă, modernizarea capabilităților navale, achiziția de sisteme fără pilot și asigurarea unor stocuri suficiente de muniție. Finanțarea ar urma să acopere nu doar achiziția echipamentelor, ci și costurile de operare, întreținere și instruire a personalului.

Planurile prevăd continuarea programelor de înzestrare cu tehnică blindată, artilerie și sisteme de sprijin pentru forțele terestre, precum și dezvoltarea unor concepte integrate de apărare aeriană și de apărare maritimă. Acestea vizează protejarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice și a libertății de navigație în regiunea Mării Negre.

Detectarea și combaterea dronelor

Un alt obiectiv îl reprezintă dezvoltarea capacităților de detectare și combatere a dronelor, cu prioritate pentru zona Dunării, litoralul Mării Negre și infrastructura critică. În paralel, sunt prevăzute consolidarea apărării cibernetice a Armatei și măsuri pentru creșterea rezilienței la amenințări hibride.

În ceea ce privește infrastructura, documentul indică modernizarea bazelor militare Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și a Centrului de Instruire Întrunită Cincu. De asemenea, este prevăzută dezvoltarea Centrului european de instruire F-16 de la Fetești ca centru regional de pregătire pentru piloții statelor NATO și partenere.

Reforma sistemului de achiziții pentru apărare reprezintă o altă direcție de acțiune. Măsurile propuse urmăresc simplificarea legislației și a procedurilor de decizie, clarificarea responsabilităților instituționale și eliminarea cauzelor care duc la întârzieri sau la reluarea licitațiilor.

Pentru contractele de înzestrare cu o valoare mai mare de 100 de milioane de euro, este prevăzută asigurarea unei asistențe juridice specializate. Documentul mai propune un sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central și monitorizarea derulării contractelor, cu respectarea cerințelor de transparență și control.

Actualizarea Programului „Armata României 2040”

În paralel, se urmărește actualizarea Programului „Armata României 2040”, optimizarea structurilor de comandă și de luptă, centralizarea unor funcții administrative și accelerarea digitalizării instituției militare. Planurile includ și îmbunătățirea condițiilor de carieră, a recrutării și a pregătirii personalului, pentru a susține păstrarea militarilor experimentați în sistem.

Industria națională de apărare ar urma să aibă un rol central în programele de înzestrare, prin implicarea companiilor de stat și private în producție, integrarea echipamentelor, mentenanță și furnizarea de servicii.

Potrivit măsurilor propuse, în cazul capabilităților urgente, prioritatea va fi acordată termenelor de livrare, contribuția industriei românești urmând să fie asigurată inclusiv prin mentenanță, integrare și transfer de tehnologie. În schimb, pentru programele multianuale, producția în România ar urma să devină un criteriu de bază.

Planurile includ valorificarea instrumentelor europene de finanțare, precum Readiness 2030 și SAFE, continuarea achizițiilor comune cu partenerii și promovarea României ca centru regional de mentenanță. Sunt avute în vedere și investiții în cercetarea și inovarea din domeniul apărării, inclusiv în inteligența artificială, prin instrumente europene și programe NATO.

Măsuri pe plan extern

Pe plan extern, România își propune să continue contribuția la descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO, participarea la misiuni și operații aliate și sprijinul acordat forțelor partenere găzduite pe teritoriul național.

Documentul prevede susținerea securității Republicii Moldova, a Ucrainei și a statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin cooperare instituțională, pregătire și schimb de expertiză. Totodată, România intenționează să promoveze la nivelul Uniunii Europene inițiativa Eastern Flank Watch.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne o prioritate în domeniul apărării. Printre măsurile prevăzute se numără actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării pentru perioada 2020–2030, susținerea consolidării prezenței militare americane în România și dezvoltarea cooperării în materie de înzestrare, inclusiv prin instrumentul financiar american FMF Loan.

În regiunea Mării Negre, România urmărește extinderea cooperării cu aliați precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia. De asemenea, va continua participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, înființat de România, Turcia și Bulgaria în 2024.

Un alt obiectiv este susținerea înființării în România a unui centru regional pentru securitate maritimă, destinat consolidării libertății de navigație și protejării infrastructurii critice și a intereselor economice din regiune.