România, la intersecția coridoarelor strategice ale Europei. Portul Constanța capătă o miză tot mai mare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În paralel, Ministerul Transporturilor pregătește modificarea regimului de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile feroviare care deservesc portul.

Rolul infrastructurii românești în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T, inclusiv din perspectiva mobilității militare, a fost analizat la conferința „Integration & Connectivity Corridors”, organizată de Ministerul Transporturilor la Cazinoul din Constanța.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor din România și Republica Moldova, ai instituțiilor europene, Băncii Europene de Investiții, structurilor din domeniul apărării și sectorului de transport și logistică.

Miruță vrea să elimine „mica înțelegere” din Portul Constanța. Transporturile de cereale vor fi programate în funcție de nave

România vrea să devină „pilon de reziliență” în regiune. Anunțul Oanei Țoiu după reuniunile ONU

Portul Constanța, nod strategic la Marea Neagră

Discuțiile s-au concentrat asupra coridoarelor europene Rin – Dunăre și Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, considerate importante pentru conectarea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.

Participanții au subliniat necesitatea coordonării investițiilor, atragerii finanțărilor europene și private și accelerării proiectelor de infrastructură.

În acest context, Portul Constanța își consolidează relevanța ca nod multimodal care poate asigura legături între piețele europene, regiunea Mării Negre și marile fluxuri comerciale internaționale.

Un alt obiectiv îl reprezintă dezvoltarea conexiunilor dintre România și Republica Moldova. Infrastructura transfrontalieră este considerată importantă atât pentru schimburile comerciale, cât și pentru integrarea mai eficientă a Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport.

Noi reguli pentru trenurile de marfă care deservesc portul

Totodată, Ministerul Transporturilor a anunțat intrarea în consultare publică a unui proiect de ordin care vizează modificarea și înlocuirea anexei la Ordinul nr. 8/2024 privind regimul de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile de cale ferată care deservesc Portul Constanța.

Proiectul se află în etapa de consultare publică, astfel că forma propusă poate suferi modificări. Ministerul precizează că persoanele și organizațiile interesate pot transmite observații și propuneri în cadrul procedurii prevăzute de Legea 52/2003.

Demersul privește direct componenta feroviară a activității portuare, într-un moment în care eficientizarea lanțurilor logistice și creșterea capacității coridoarelor europene de transport sunt prezentate drept priorități strategice.

Transporturile, privite și prin prisma apărării

O secțiune distinctă a conferinței de la Constanța a fost dedicată mobilității militare și rezilienței infrastructurii. Participanții au discutat despre necesitatea unor conexiuni care să poată răspunde atât transportului civil, cât și cerințelor de securitate și apărare.

În acest context, infrastructura rutieră, feroviară și portuară nu mai este analizată exclusiv din perspectiva circulației mărfurilor și pasagerilor, ci și prin prisma capacității de a susține nevoile strategice europene.

La reuniune au participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioșteanu și coordonatorii europeni Margarida Marques, pentru coridorul Rin – Dunăre, și Mario Mauro, pentru coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

Exproprieri suplimentare pentru calea ferată Caransebeș – Timișoara – Arad

Separat, Ministerul Transporturilor a pus în consultare publică și un proiect de hotărâre de Guvern pentru declanșarea unor proceduri de expropriere suplimentare necesare proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad”.

Imobilele vizate se află pe raza localităților Lugoj și Ghiroda, din județul Timiș, documentul prevăzând atât proprietăți private, cât și proprietăți publice ale statului și unităților administrativ-teritoriale.

Cele două inițiative legislative apar în contextul în care autoritățile susțin necesitatea unei abordări integrate a infrastructurii: conexiuni transfrontaliere mai bune, transport feroviar și portuar eficient, lanțuri logistice reziliente și capacitatea rețelelor de a răspunde inclusiv cerințelor de mobilitate militară.