Europa se pregătește pentru atacuri cu drone care ar putea lăsa milioane de oameni fără curent și căldură. Cum schimbă autoritățile regulile de apărare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Potrivit unei investigații Reuters, mai multe state europene reconsideră modul în care sunt protejate centralele electrice, substațiile, căile ferate și alte obiective esențiale.

Până acum, intervențiile împotriva dronelor au fost în principal responsabilitatea poliției și a armatei. Însă extinderea amenințărilor și numărul mare de instalații care trebuie protejate determină autoritățile să analizeze implicarea directă a operatorilor.

„Există posibilitatea teoretică, dar tot mai mult și practică, să avem întreruperi ale încălzirii în această iarnă din cauza atacurilor hibride”, a avertizat Kristian Ruby, secretarul general al organizației europene a industriei electrice Eurelectric.

Drone, sabotaje și atacuri cibernetice: NATO s-a reunit în România pentru a discuta noile amenințări

USR și partidul bulgar „Continuăm Schimbarea” îi cer lui Mark Rutte să consolideze securitatea NATO la Marea Neagră, după atacurile cu drone

Franța a adoptat deja o lege care permite neutralizarea dronelor

Franța se află printre statele care au avansat cel mai mult în această direcție. În august, Parlamentul francez a adoptat o lege care permite operatorilor autorizați ai infrastructurii critice și unor contractori să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea obiectivelor desemnate.

Autoritățile vor ca o listă extinsă de instalații strategice să fie dotată cu sisteme de apărare până în 2027. Printre operatorii vizați se numără compania energetică EDF și operatorul feroviar SNCF.

La un fost centru de testare aeronautică de lângă Paris sunt evaluate tehnologii precum dispozitivele de bruiaj electronic și dronele interceptoare. Potrivit Reuters, autoritățile franceze au identificat până acum 17 sisteme antidronă și trei integratori de tehnologii.

Germania și Austria pregătesc schimbări. Polonia a mers mai departe

Germania analizează modificarea cadrului legal pentru a permite companiilor și unor terți autorizați să participe la apărarea activă a infrastructurii critice. Îngrijorările au crescut după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean, pe aeroportul Leipzig/Halle.

05 august 2026, Saxonia, Schkeuditz: Tehnicieni criminaliști din cadrul poliției se pregătesc să utilizeze un robot pirotehnic în apropierea unei aeronave ucrainene, pe Aeroportul Leipzig/Halle. Foto: Hendrik Schmidt/dpa

Berlinul a atribuit incidentul Rusiei, însă Moscova a respins acuzațiile. Austria a anunțat în septembrie planuri pentru acordarea unor atribuții similare operatorilor de infrastructură critică.

Polonia dispune deja de un cadru mai avansat. Unități de securitate desemnate ale operatorilor pot distruge, dezactiva sau prelua controlul dronelor care pătrund în zonele restricționate din jurul unor instalații energetice. Aceste atribuții nu reprezintă însă un drept general al companiilor de a doborî orice dronă.

O singură dronă poate provoca pagube care durează luni sau ani

Principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă vulnerabilitatea rețelelor energetice. Experiența Ucrainei a demonstrat că atacurile asupra infrastructurii pot întrerupe alimentarea cu energie a unui număr foarte mare de consumatori. În Germania, compania E.ON operează aproximativ 2.720 de substații electrice, potrivit directorului său general.

Protejarea permanentă a fiecărui obiectiv reprezintă o provocare majoră. Unele echipamente esențiale, precum transformatoarele de mari dimensiuni, pot necesita ani pentru a fi înlocuite. Chiar și reparațiile reușite pot lăsa instalațiile indisponibile luni întregi. Lituania construiește o substație fortificată în apropierea frontierei cu Rusia, iar statele baltice și Polonia investesc în adăposturi, plase antidronă și echipamente de rezervă.

Cine răspunde dacă o dronă doborâtă cade peste oameni?

Extinderea atribuțiilor operatorilor ridică însă probleme juridice importante. O dronă neutralizată poate cădea peste clădiri, vehicule sau persoane, provocând pagube și victime. Companiile solicită reguli clare privind cine autorizează intervenția și cine răspunde pentru eventualele consecințe.

În Finlanda, conducerea operatorului național de transport al energiei Fingrid consideră că apărarea împotriva dronelor trebuie să rămână responsabilitatea autorităților și a forțelor armate. În același timp, producătorul german Rheinmetall observă o creștere puternică a interesului companiilor pentru tehnologiile antidronă.

Sistemele moderne pot combina senzori, programe de identificare și mijloace de neutralizare pentru a reacționa în câteva secunde. Potrivit oficialilor francezi citați de Reuters, obiectivul este ca, în viitor, personalul de securitate al unor instalații strategice să poată declanșa rapid o intervenție automatizată, în limitele autorizărilor legale.