Ce urmează în Israel după alegerile parlamentare. Patru scenarii pentru ieșirea din blocajul politic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Nici premierul Benjamin Netanyahu, nici principalul său rival, Gadi Eisenkot, nu par să obțină suficiente mandate pentru a forma o majoritate parlamentară, notează BBC.

După numărarea a peste 85% din voturi, blocul condus de Netanyahu ar obține 53 de mandate, iar cel condus de Eisenkot ar avea 48 de mandate. Partidele arabe ar urma să obțină împreună 19 mandate, un rezultat istoric.

Parlamentul israelian (Knesset) are 120 de locuri, iar pentru o majoritate sunt necesare cel puțin 61 de mandate.

Pentru a forma un guvern, cel puțin unul dintre principalele partide ar trebui, cel mai probabil, să renunțe la promisiunile făcute în campania electorală.

Președintele Israelului le cere partidelor să evite organizarea unor noi alegeri, după un scrutin fără majoritate clară

Alegeri în Israel: blocul lui Netanyahu conduce cu 53 de mandate, dar rămâne sub pragul majorității. Șekelul israelian s-a depreciat pe fondul incertitudinii politice

Există patru scenarii principale pentru depășirea blocajului politic.

Un guvern de uniune națională condus de Netanyahu

Prima variantă ar fi formarea unui guvern de uniune națională, în care partidul Likud, condus de Netanyahu, să colaboreze cu Yashar, partidul lui Eisenkot.

O asemenea înțelegere ar fi însă dificilă. Eisenkot și-a construit campania electorală pe promisiunea de a-l îndepărta pe Netanyahu de la conducerea țării și s-a prezentat drept principala alternativă la actualul premier.

Marți seară, după închiderea urnelor, Eisenkot i-a cerut lui Netanyahu să „își anunțe retragerea din viața politică”.

Declarațiile au fost făcute înainte ca unul dintre principalele exit-polluri să fie revizuit. Sondajul indica inițial un avantaj pentru blocul lui Eisenkot, însă după actualizare Netanyahu a trecut pe primul loc.

Pentru a-l convinge pe Eisenkot să intre într-un guvern comun, Netanyahu ar putea renunța la actualii săi aliați de extremă dreapta și la partidele ultraortodoxe.

Totuși, premierul le-a mulțumit marți seară „partenerilor săi loiali” și a cerut formarea unui „guvern puternic de dreapta”, sugerând că dorește să păstreze actuala alianță.

Un alt factor care ar putea determina cele două tabere să colaboreze ar fi izbucnirea unui nou conflict cu Iranul.

Înaintea alegerilor, presa israeliană și americană a relatat că Netanyahu ar fi insistat pentru noi atacuri asupra Iranului și i-ar fi cerut președintelui american Donald Trump să aprobe implicarea Statelor Unite.

Un nou conflict ar putea însă provoca acuzații din partea adversarilor premierului, care ar putea susține că acesta încearcă să își salveze cariera politică.

Un guvern condus de Eisenkot, cu sprijinul partidelor arabe

A doua variantă ar fi formarea unui guvern condus de Gadi Eisenkot, cu participarea sau sprijinul partidelor arabe.

Ar fi o schimbare importantă în politica israeliană. Până acum, un singur partid arab a făcut parte oficial dintr-o coaliție de guvernare, în 2021, iar aceasta a rezistat aproximativ un an.

Principala problemă este că Eisenkot și aproape toate partidele evreiești din blocul său au exclus o alianță cu formațiunile arabe.

Cu toate acestea, rezultatele parțiale arată că sprijinul acestora ar putea fi esențial pentru formarea unui guvern al opoziției.

Partidele arabe ar urma să obțină 19 mandate, cel mai bun rezultat din istoria lor. Succesul se datorează în mare parte participării ridicate la vot a cetățenilor arabi, care reprezintă aproximativ o cincime din populația Israelului.

Chiar dacă s-ar ajunge la un acord, un asemenea guvern ar avea dificultăți în a funcționa, în special din cauza diferențelor de poziție privind Fâșia Gaza și Cisiordania ocupată.

Netanyahu formează o majoritate cu partide de dreapta din opoziție

O altă variantă ar fi ca Netanyahu să atragă de partea sa unele partide de dreapta care au făcut campanie împotriva lui.

Doi posibili parteneri sunt fostul premier Naftali Bennett, unul dintre liderii alianței B’Yachad, și Avigdor Lieberman, liderul partidului Yisrael Beiteinu.

Ambii sunt politicieni de dreapta și au poziții apropiate de cele ale lui Netanyahu în privința securității naționale.

Totuși, atât Bennett, cât și Lieberman au promis în campania electorală că vor pune capăt guvernării lui Netanyahu.

O problemă este serviciul militar obligatoriu. Cei doi susțin că și evreii ultraortodocși ar trebui să fie înrolați în armată, poziție respinsă de partidele ultraortodoxe din actuala coaliție de guvernare.

O posibilă soluție ar fi ca Netanyahu să renunțe la partidele ultraortodoxe și să formeze o coaliție cu Bennett și Lieberman.

Totuși, potrivit actualei distribuții a mandatelor, nici această formulă nu ar asigura neapărat majoritatea parlamentară.

Organizarea unor noi alegeri

Ultima variantă ar fi organizarea unui nou scrutin, dacă negocierile dintre partide nu duc la formarea unui guvern.

Acest scenariu i-ar permite lui Netanyahu să rămână premier interimar până la următoarele alegeri.

Actualul premier ar putea spera că o nouă rundă de vot i-ar aduce un rezultat mai bun.

Unii analiști consideră că participarea record a alegătorilor arabi nu s-ar repeta, mai ales dacă rezultatul actual nu ar produce o schimbare de guvern.

Israelul a mai trecut printr-o perioadă îndelungată de instabilitate politică. Între 2019 și 2022, țara a organizat cinci runde de alegeri parlamentare, deoarece Netanyahu și adversarii săi nu au reușit să formeze majorități stabile.