Primele imagini cu Coiful de la Coțofenești după restaurare. Cum arată comoara dacică recuperată din Olanda

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Stadiul lucrărilor de restaurare a fost prezentat luni, 2 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), la care au participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu.

Vezi galeria foto
7 poze

Piesa, veche de aproximativ 2.400 de ani, a trecut printr-un proces complex de expertizare și restaurare, după ce a suferit deformări în timpul furtului din Muzeul Drents din Assen, în ianuarie 2025.

„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii care muncesc și fără de care acest domeniu extrem de fragil nu ar putea să supraviețuiască”, a declarat ministra Culturii, Ioana Ciocan.

Nou scandal în care e implicat Gianni Infantino. FIFA i-ar fi plătit impozitele în valoare de 4 milioane de dolari timp de trei ani la rând

Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, la startul sezonului rece: Orice măsură trebuie evaluată prin efectul real asupra consumatorului și prin costurile pe care le presupune pentru economie

Coiful ar putea fi expus din nou pe 15 ianuarie 2027

Cu câteva zile înaintea prezentării de luni, Ioana Ciocan anunțase că obiectivul autorităților este ca piesa să revină în circuitul expozițional de Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2027.

Ministra a explicat că restaurarea este realizată de specialistul Alexandru Dozsa, din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, care a participat inclusiv la primele examinări efectuate în Olanda după recuperarea artefactului.

Potrivit ministrei, o echipă de aproximativ zece specialiști români și olandezi a fost implicată în diferitele etape de evaluare și restaurare.

„Cornel Ilie, directorul de la Muzeul Național de Istorie a României, m-a asigurat că de Ziua Culturii, pe 15 ianuarie, vom putea vedea cu toții coiful și sper să vedem și o coadă la el”, declara recent Ioana Ciocan.

Ce au descoperit specialiștii după recuperarea coifului

Potrivit documentației publicate de Muzeul Național de Istorie a României, restaurarea a fost precedată de investigații detaliate, desfășurate în colaborare cu specialiști din Olanda și cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Coiful a fost examinat prin microscopie optică și electronică, scanare tridimensională și analize fizico-chimice, pentru stabilirea exactă a deteriorărilor și a rezistenței metalului.

Una dintre constatările importante a fost că desprinderile produse în urma furtului au apărut în zone restaurate anterior, în special în locurile în care fuseseră aplicate îmbinări în timpul unei intervenții din 2021.

Investigațiile nu au identificat fisuri profunde noi care să afecteze integritatea structurală a artefactului.

De asemenea, analizele au confirmat că obiectul este realizat din electrum natural, un aliaj format predominant din aur și argint, cu cantități reduse de cupru.

Compararea compoziției metalului cu rezultatele unor analize realizate înainte de furt a exclus existența unor indicii privind substituirea piesei.

Restaurare cu instrumente de precizie, pentru a proteja aurul vechi de peste două milenii

Conform strategiei oficiale de restaurare, intervențiile au fost împărțite în trei etape principale.

Prima etapă a presupus îndepărtarea controlată a unor materiale utilizate la restaurările anterioare, inclusiv reziduuri de rășină epoxidică.

A doua etapă a vizat corectarea graduală a deformărilor suferite de obiect. Pentru aceasta, specialiștii au prevăzut utilizarea unor suporturi personalizate și a unor dispozitive cu reglaj micrometric, astfel încât presiunea aplicată asupra metalului să poată fi controlată cu precizie.

Ultima etapă urmărește consolidarea structurii, inclusiv a unor zone deteriorate din apropierea protecției pentru ceafă și a urechii stângi, precum și reatașarea obrăzarului drept.

Toate intervențiile sunt concepute pentru a păstra materialul original, patina istorică și urmele tehnicilor de prelucrare utilizate în Antichitate.

Vicepremierul Marian Neacșu: România nu renunță la ultima brățară dispărută

În cadrul evenimentului de luni, vicepremierul Marian Neacșu a vorbit despre eforturile autorităților române pentru recuperarea ultimei piese care lipsește din lotul furat în Olanda.

„Faptul că acum se află din nou aici, a meritat tot efortul. Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru. Sunt convins că, prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom preda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat vicepremierul.

Lotul furat din Muzeul Drents era format din patru obiecte: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. Dintre acestea, coiful și două brățări au fost recuperate, iar a treia brățară rămâne dispărută.

Cele două brățări recuperate au fost deja reintroduse în circuitul expozițional al Muzeului Național de Istorie a României.

Furtul din Olanda care a declanșat o anchetă internațională

Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, din Muzeul Drents din Assen, unde erau prezentate în expoziția „Dacia – Rijk van goud en zilver”, dedicată patrimoniului antic din România.

Hoții au utilizat un dispozitiv exploziv improvizat pentru a pătrunde în muzeu, după care au spart vitrinele în care erau expuse piesele.

Furtul a declanșat o anchetă de amploare în Olanda și a provocat reacții puternice în România, în condițiile în care obiectele erau clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.

După mai bine de 14 luni, autoritățile olandeze au anunțat, la 2 aprilie 2026, recuperarea coifului și a două brățări. Descoperirea a avut loc în contextul anchetei penale și al cooperării dintre anchetatori și unii dintre suspecți.

Artefactele recuperate au fost repatriate pe 21 aprilie 2026 și prezentate publicului la București.

Anterior, în septembrie 2025, România primise aproximativ 5,7 milioane de euro reprezentând despăgubiri de asigurare pentru cele patru bunuri culturale furate.

O piesă unică a patrimoniului românesc

Coiful de la Coțofenești datează din a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea înainte de Hristos și a fost descoperit înainte de 1927 în localitatea Poiana Coțofenești, din județul Prahova.

Artefactul cântărește aproximativ 726 de grame, inclusiv adaosurile moderne de restaurare, și are o înălțime de 25,5 centimetri.

Piesa este cunoscută pentru decorațiunile sale elaborate, în special perechea de ochi proeminenți de pe partea frontală și reprezentările unor animale fantastice.

Considerat un obiect de prestigiu asociat elitei societății traco-getice, coiful reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale prelucrării aurului în spațiul nord-dunărean din Antichitate.