Sfinții Mihail și Gavriil nu au fost oameni care au trăit pe Pământ și au fost ulterior canonizați, ci sunt considerați, potrivit credinței creștine, ființe spirituale create de Dumnezeu înaintea lumii văzute.
Cei doi arhangheli sunt pomeniți atât în Sfânta Scriptură, cât și în tradiția Bisericii, iar poveștile lor sunt legate de lupta dintre bine și rău, de protejarea oamenilor și de vestirea unor evenimente decisive pentru istoria creștinismului.
Cuvântul „arhanghel” înseamnă „mai mare peste îngeri”, iar cei doi sunt considerați printre cei mai importanți vestitori și slujitori ai lui Dumnezeu.
Potrivit tradiției creștine, Arhanghelul Mihail este cel care a condus îngerii rămași credincioși lui Dumnezeu în confruntarea cu îngerii răzvrătiți, conduși de Satana, identificat în tradiția creștină cu Lucifer.
Povestea acestei confruntări este asociată cu un pasaj din Apocalipsa Sfântului Ioan, ultima carte a Noului Testament.
În capitolul 12 este descris un război în cer, în care Mihail și îngerii săi se luptă cu balaurul, identificat în text cu Diavolul și Satana. În urma confruntării, balaurul și îngerii săi sunt învinși și aruncați din cer.
În interpretarea creștină, aceast moment reprezintă victoria binelui asupra răului.
Tradiția Bisericii îl prezintă pe Mihail și ca pe cel care i-a îndemnat pe îngerii rămași credincioși să nu urmeze răzvrătirea Satanei.
Numele Mihail provine din ebraică și înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”, o întrebare retorică prin care este afirmată unicitatea și puterea divină.
Arhanghelul Mihail mai apare în Cartea lui Daniel, din Vechiul Testament, unde este prezentat ca protector al poporului lui Israel.
În Epistola Sfântului Apostol Iuda, Mihail este menționat într-o dispută cu Diavolul în legătură cu trupul lui Moise.
În iconografia ortodoxă, Mihail este reprezentat frecvent ca un războinic, cu sabie sau suliță, uneori călcând în picioare un balaur, simbol al răului.
Arhanghelul Gavriil este cunoscut în special pentru rolul său de mesager divin, fiind asociat cu vestirea unor evenimente importante din istoria biblică.
Cel mai cunoscut episod în care apare este Buna Vestire, relatată în Evanghelia după Luca.
Potrivit textului biblic, Gavriil a fost trimis de Dumnezeu în Nazaret, la Fecioara Maria, pentru a-i anunța că îl va naște pe Iisus Hristos.
Îngerul îi spune Mariei că va avea un fiu, căruia îi va pune numele Iisus, și că acesta va fi numit Fiul Celui Preaînalt.
Acest episod este comemorat anual de creștini pe 25 martie, de sărbătoarea Bunei Vestiri.
Gavriil apare și într-un alt episod important din Evanghelia după Luca, atunci când îi vestește preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va naște un fiu, pe Ioan Botezătorul, deși cei doi erau înaintați în vârstă.
Arhanghelul Gavriil este menționat și în Vechiul Testament, în Cartea lui Daniel, unde îi explică profetului semnificația unor vedenii.
Numele Gavriil provine din ebraică și este interpretat ca „Dumnezeu este puterea mea” sau „Puterea lui Dumnezeu”.
Spre deosebire de Mihail, asociat cu lupta și apărarea credinței, Gavriil este considerat simbolul veștilor bune, al speranței și al comunicării dintre Dumnezeu și oameni.
În icoane, el este reprezentat adesea ținând un crin, simbol al curăției, sau un toiag de vestitor.
Deși au misiuni diferite, cei doi arhangheli sunt cinstiți împreună în Biserica Ortodoxă deoarece reprezintă două aspecte complementare ale lucrării divine: apărarea dreptății și vestirea voii lui Dumnezeu.
Patriarhul Daniel a explicat, într-un mesaj dedicat sărbătorii, că Mihail simbolizează dreptatea și adevărul, în timp ce Gavriil reprezintă harul, bucuria și blândețea lui Dumnezeu.
Sărbătoarea poartă numele de „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri”, deoarece nu îi cinstește doar pe cei doi, ci toate cetele îngerești.
Sărbătoarea îngerilor este celebrată în Biserică încă din secolul al V-lea. Inițial, cinstirea era legată în special de Arhanghelul Mihail, însă ulterior a fost extinsă asupra Arhanghelului Gavriil și a tuturor puterilor cerești.
În tradiția ortodoxă sunt menționate nouă cete îngerești: Serafimii, Heruvimii, Tronurile, Domniile, Puterile, Stăpâniile, Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii.
Cinstirea celor doi arhangheli are o tradiție îndelungată în România, numeroase biserici și mănăstiri avându-i drept ocrotitori spirituali.
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt, de asemenea, ocrotitorii spirituali ai Jandarmeriei Române, fiind asociați cu protecția, dreptatea și apărarea oamenilor.
În tradiția populară românească, Arhanghelul Mihail este considerat și un călăuzitor al sufletelor, iar ziua de 8 noiembrie este marcată în unele regiuni prin aprinderea de lumânări pentru cei vii și pentru cei decedați.
Aproape 1,5 milioane de români care poartă nume precum Mihai, Mihail, Mihaela, Gabriel, Gabriela sau Gavril își sărbătoresc onomastica.