Felul în care Moldova se desprinde de Rusia arată că nu doar China își extinde influența prin infrastructură, scrie Il Fatto Quotidiano.
După publicația italiană, și administrația Trump face astfel de investiții, cu bătaie lungă și cu bani nerambursabili.
Pe 8 noiembrie, Moldova a pus în funcțiune linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău. Linia are aproximativ 157 de kilometri și traversează 35 de localități din opt raioane. Proiectul a fost finanțat de Banca Mondială și a costat în total 61 de milioane de euro, din care circa 27 de milioane au mers la linia propriu-zisă.
Până acum, Chișinăul depindea aproape exclusiv de centrala de la Cuciurgan, din regiunea separatistă Transnistria. Centrala este controlată de Moscova prin compania de stat Inter RAO. În Transnistria există o bază militară rusă, iar aproape jumătate dintre cei 500.000 de locuitori au cel puțin dublă cetățenie.
La inaugurare, președinta Maia Sandu a spus că Moscova a folosit energia ca instrument de șantaj timp de decenii, iar acest lucru s-a încheiat. „Moldova nu mai cumpără gaz rusesc, iar alte două linii electrice spre România sunt deja pe drum”, a adăugat ea.
Prin agenția US International Development Finance Corporation, Washingtonul a alocat 130 de milioane de dolari pentru o nouă legătură cu rețeaua României. Ambasada SUA de la Chișinău a anunțat că linia se va numi „Trump Liberty Line”. Suma e însă mică față de ajutoarele externe americane, care au ajuns în 2025 la 47,3 miliarde de dolari.
Linia Strășeni–Gutinaș va avea aproximativ 190 de kilometri: 70 pe teritoriul Moldovei și 120 în România.
În studiul de fezabilitate realizat pentru Departamentul de Stat american, proiectul apare simplu ca „Liberty Line”, fără numele lui Trump, potrivit Transelectrica.
Odată cu inaugurarea, Sandu a anunțat că Moldova a oprit complet importurile de gaz natural din Rusia. Guvernul și compania de stat Energocom au crescut achizițiile de pe piețele europene și au deschis recent și un canal de aprovizionare prin Ucraina. Potrivit premierului Vasile Tofan, Moldova are deja contracte pentru aproximativ 90% din gazul necesar la iarnă.
Luna trecută, parlamentul de la Chișinău a aprobat, la cererea guvernului, starea de urgență până pe 20 noiembrie, pentru a atenua lipsa de gaz pe fondul prețurilor mondiale ridicate.
Între Moscova și Chișinău au urmat expulzări reciproce de diplomați. Totul a pornit de la alungarea unui angajat al ambasadei ruse după o nouă încălcare a spațiului aerian de către o dronă rusească.
Cu câteva zile înainte, guvernul moldovean îi interzisese liderului transnistrean Vadim Krasnoselski să iasă din țară timp de cinci ani, după ce acesta primise o decorație de stat chiar din mâinile lui Putin. Pe 13 decembrie, în Transnistria au loc alegeri prezidențiale.