FOCUS: Sistemul de vot uninominal, un sistem complicat, care poate duce la situaţii surpriză

După ce a fost adoptată, prin asumarea răspunderii de către Guvern în Parlament, Legea 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, a suferit "operaţii cosmetice" succesive, o dată pentru punerea de acord cu Constituţia, şi de două ori prin ordonanţă de urgenţă, pentru a permite delimitarea unor colegii uninominale disproporţionate în ceea ce priveşte numărului de alegători şi pentru a permite candidatura înalţilor funcţionari publici fără ca aceştia să fie obligaţi să îşi dea demisia.

Contestată la cel mai înalt nivel, de preşedintele Traian Băsescu, adeptul unui uninominal majoritar, bazat pe principiul "câştigătorul ia totul", legea privind alegerile parlamentare a supravieţuit şi referendumului prin care şeful statului a încercat să impună propriul sistem electoral.

Actul normativ a trebuit să treacă, din nou, prin furcile caudine ale unei noi examinări făcute de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte ordonanţele de modificare a legii, contestatarii susţinând că modificările făcute, în ultimul moment, de Guvern ar afecta drepturile electorale, acesta depăşindu-şi, astfel, atribuţiile.

Contestată, criticată şi completă în mai multe rânduri, Legea 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului va trebui, cel puţin teoretic, să ducă în Parlament pe cei mai buni dintre candidaţi. Pragul electoral stabilit pentru competitorii politici, majoritatea cerută pentru independenţi şi modul de repartizare a mandatelor în funcţie de scorurile partidelor ar putea să fie, însă, piedici în realizarea acestui obiectiv.

Sistemul uninominal, adoptat pentru prima dată după 1989, presupune o divizare a circumscripţiilor în colegii, aleşii nemaireprezentând judeţul în general, ca la alegerile anterioare, ci o subdiviziune a acestuia – respectiv colegiul în care au candidat.

Deputaţii şi senatorii "se aleg în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale", în cursa pentru un loc în Legislativ fiind înscrişi 2960 de candidaţi. Dintre aceştia, 2065 doresc să obţină un mandat de deputat, iar 895 un mandat de senator.