Răzvan Botea

Inflaţia de două cifre va mai rămâne câteva luni bune în România, cred analiştii financiari

Inflaţia, măsurată prin avansul preţurilor de consum, a sărit de 15% în iunie 2022 (an/an), cel mai înalt nivel din ultimii 19 ani. Cu toate acestea, faţă de lunile anterioare creşterea a încetinit la +0,8% în iunie, de la +1,2% în mai, sau +3,7% în aprilie, arată datele publicate de INS.

Apetitul românilor pentru creditele de consum şi imobiliare s-a temperat

Sistemul bancar este bine capitalizat, cu un nivel scăzut de credite neperformante, mai matur şi mai responsabil, şi intră în această nouă criză dintr-o poziţie solidă, chiar dacă creditarea încetineşte, în urma creşterii dobân­zilor, după explozia inflaţiei.

ANAF a deblocat conturile companiei TMK, blocate în urma sancţiunilor impuse oligarhilor ruşi

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a deblocat conturile companiei TMK Artrom, care în România are operaţiuni la Slatina şi Reşiţa şi aproximativ 2.400 de angajaţi, informează Ziarul Financiar.

Vârful inflaţiei va fi atins în iunie-iulie şi va ajunge la 15%, preconizează economistul-şef Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank

Inflaţia va continua să crească în iunie şi iulie, perioadă în care va atinge un vârf, la o rată anuală de 15% sau chiar peste, a spus, la emisiunea de business ZF Live, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

Câţi ani îi trebuie României pentru a ajunge Germania din urmă? Ţara noastră, a doua cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est

România are nevoie de 105 ani ca să ajungă Germania din urmă. Cu un PIB de 218 mld. euro în 2020, România este doua cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, după Polonia.

România în UE: locul 1 la viteza internetului şi la producţia de floarea soarelui, locul 4 la grâu şi locul 26 la PIB per capita

România se află la multe capitole la coada Uniunii Europene, mai ales la indicatorii-barometru ai nivelului de trai, dar are şi capitole la care este fruntaşă.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Intrăm într-o fază decisivă a războiului

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, numărul doi din conducerea civilă a Alianţei, a spus, într-un interviu pentru Al Jazeera, că războiul din Ucraina va intra într-o fază decisivă în următoarele săptămâni.

Execuţia bugetară: prima lună de război a afectat încasările din TVA

Creşterea încasărilor statului din TVA s-a înjumătăţit în martie, prima lună de război, arată datele privind execuţia bugetară, publicate de Finanţe. Dacă în primele două luni din an încasările din TVA creşteau cu peste 47% an/an, în martie 2022 creşterea a fost de 23%, faţă de martie 2021.

Semnal de alarmă. Guvernul reduce prognoza de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%

Bugetul de stat a fost construit pe o creştere economică reală de 4,6%. Noul PIB estimat de guvern este de 1.328 de miliarde de lei, în creştere în termeni nominali faţă de PIB-ul pe care a fost construit bugetul de stat (1.317 mld. lei). Potrivit Prognozei, cursul mediu de schimb va fi de 4,97 lei/euro […]

Reuniune de urgenţă în Europa. Preţul la gaze a crescut cu 20% de marţi până miercuri

Reuniune de urgenţă în Europa: preţul la gaze a crescut cu 20% de marţi până miercuri, după ce Rusia a tăiat livrările către Polonia şi Bulgaria pentru că nu au plătit în ruble. Germanii încearcă să găsească soluţii cu partenerii.

Cum vor arăta primele date despre şocul războiului în economia României

Cu incertitudinea generalizată din cauza războiului din Ucraina, evoluţia economiei în primul trimestru din 2022 nu poate fi decât o surpriză - plăcută sau neplăcută. Undeva la jumătatea lunii mai, INS va publica datele-semnal pentru evoluţia economiei României în primul sfert din 2022.

Ordonanţă de Urgenţă: SRI şi SIE vor avea un cuvânt de spus pentru aprobarea investiţiilor străine din afara UE

Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE) vor avea un cuvânt de spus pentru aprobarea investiţiilor străine directe din afara Uniunii Europene, arată o Ordonanţă de Urgenţă aprobată de guvern în şedinţa din 14 aprilie.

Director STB: Vom implementa un abonament pe 12 luni pentru elevi şi studenţi

Director general al Societăţii de Transport Bucureşti, Adrian Criţ, a spus, la Videoconferinţa ZF Visa „Mobilitate urbană în era plăţilor digitale”, că STB va implementa un abonament pe 12 luni pentru elevi şi studenţi, pentru a nu mai fi nevoie ca aceştia să se prezinte lunar la ghişee.

Revolta contabililor din România. CECAR respinge ideile propuse de Parlament de modificare a funcţionării profesiei

30.000 de de contabili, membri CECCAR – Corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Români – resping amendamentele aduse de Parlament pentru modificarea modului de funcţionare a profesiei de contabil, transmit reprezentanţii instituţiei.

Din 600.000 de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, doar 4.300 au cerut azil

Numai 4.322 de ucraineni au cerut azil în România de la debutul războiului din Ucraina încoace, arată Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), într-un răspuns la o solicitare ZF.

Guvernul „a uitat“ de 14% din economia României

Ordonanţa de urgenţă a guvernului privind plafonarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi industriali exclude unele dintre cele mai mari companii din industria românească.

Intră economia României la apă? Prognozele europene prevăd, totuşi, creştere în 2022

Economia României va creşte cu 4%, spun prog­no­zele României şi Comisiei Europene, recon­firmate luni, la Bucureşti, de către comisarul euro­pean Paolo Gentiloni.

Paolo Gentiloni, la Bucureşti: Economia îşi revine, vedem în continuare o creştere de 4% în 2022

Paolo Gentiloni, comisarul european pe economie, a spus, în cadrul unei vizite la Bucureşti că economia europeană şi românească îşi revine puternic după pandemie, iar creşterea economică, atât în România cât şi în UE va fi în jur de 4% în 2022.

Analiză: Pandemia şi acum războiul reaşează economia mondială

Războiul din Ucraina va inversa tendinţa de globalizare la nivel economic din ultimii 30 de ani, este de părere Larry Fink, şeful BlackRock, cel mai mare fond de investiţii privat din lume, citat de FT.

În 2021, datoria publică a României a crescut ca pondere în PIB

Datoria publică a Româ­ni­ei a ajuns la final de 2021 la 577 mld. lei, adică 48,9% din PIB, mai mare cu 77 de mld. de lei faţă de finalul lui 2020. Datoria a crescut şi ca pondere în PIB, în ciuda faptului că PIB-ul a crescut puternic, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

Sindicat: 2.350 de angajaţi ai TMK România nu au primit salariile în martie. Conturile companiei sunt îngheţate ca urmare a sancţiunilor aplicate miliardarului rus Dimitri Pumpianski

Conturile companiei sunt îngheţate ca urmare a sancţiunilor aplicate miliardarului rus Dimitri Pumpianski, care controlează grupul TMK. Grupul are 2.350 de angajaţi în România.

Ce impact a avut vizita Kamalei Harris la Bucureşti

Kamala Harris, vicepreşe­dinta SUA, a doua funcţie din administraţia ameri­ca­nă, a venit vineri la Bucu­reşti, în contextul crizei de securitate generată de războiul din Ucraina. Este prima vizită de la acest nivel din ultimii opt ani, atunci când Joe Biden, actualul preşedinte al SUA, era vicepreşedinte, a fost primit de fostul preşedinte Traian Băsescu la […]

Concordia: „Este posibil să ne confruntăm cu o recesiune”

Prognoza de creştere economică pentru România în 2022 era de 4,2% iniţial, însă, pe fondul izbucnirii războiului din Ucraina, economia se poate aştepta la o recesiune sau, într-un caz fericit, la o creştere economică mult mai redusă, spune Radu Burnete, directorul executiv al patronatului Concordia.

Analiză: România are o poziţie de economie dezvoltată în relaţia comercială cu Rusia

România exportă către Rusia în principal produse finite sau prelucrate, în vreme ce cele mai mari importuri din Rusia sunt de materii prime. România are o poziţie de economie dezvoltată în relaţia comercială cu Rusia, pe partea de bunuri. Datele transmise de Institutul Naţional de Statistică arată că România importă din Rusia în cea mai […]

BNR: Dacă plafonarea şi compensarea la energie rămân în vigoare, vom avea inflaţie de o cifră

Cristian Popa, membru al board-ului Băncii Naţionala a României (BNR) a spus, la ZF Power Summit, că, dacă măsurile de plafonare şi compensare de preţuri la energie rămân în vigoare, va fi inflaţie de o cifră la mijlocul anului, în locul previziunii BNR din acest moment, de 11,2%.

Haosul politic şi creşterea preţurilor au blocat investiţiile în construcţii de infrastructură

Construcţiile de infrastructură au scăzut cu peste 10% în ultimul trimestru din 2021, ara­tă datele publicate de Ins­titu­tul Naţional de Statistică (INS). Evoluţia vo­lu­mului construcţiilor de infrastructură (cons­trucţii inginereşti), cea mai importantă com­ponentă a sectorului de construcţii, arată că investiţiile publice în infrastructură au scă­zut, mai ales în toamnă, când a început criza politică care […]

Plătim energie la preţuri de 7-8 ori mai mari. Motivul din spatele taxelor costisitoare

Adrian Popescu, directorul general al TMK Artrom, unul dintre cei mai mari jucători din industria locală, a spus, în cadrul emisiunii Produs în România, că marii producători industriali plătesc practic preţuri de 7-8 ori mai mari decât concurenţii din alte ţări europene.

România ar putea ajunge pe locul 10 în Uniunea Europeană ca PIB până în 2040

România ar putea ajunge pe locul 10 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al PIB-ului nominal, până în 2040, a spus Constantin Boştină, preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economice, în cadrul unui eveniment organizat de asociaţie.

Economia României, lăudată de europeni: a crescut cu 6,3% în 2021, iar în 2022 va creşte cu 4,5%

Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că economia României, potrivit estimărilor organizaţiei, a crescut cu 6,3% în 2021 şi urmează să crească cu 4,5% în 2022 şi în 2023.

Marile pariuri pentru economie în 2022: PIB, deficit bugetar şi inflaţie

Marile pariuri pentru economia României în 2022 sunt legate de creşterea economică de 4,6% pe care mizează guvernul şi pe care şi-a construit bugetul. Veniturile trebuie să crească cu 13%, la o creştere a cheltuielilor bugetare cu 11%, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la 5,84% din PIB.

Cum arată bugetul pentru anul 2022: creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,84%. Ce sumă primesc investiţiile?

Ministerul de Finanţe a publicat, duminică, la o oră după miezul nopţii, strategia fiscal-bugetară pentru următorii ani, document în care sunt cuprinse principalele coordonate pentru realizarea bugetului de stat în 2022, cea mai aşteptată lege din anul care urmează, potrivit Ziarului Financiar.

Date surprinzătoare de la Finanţe: Datoria publică a României a intrat la apă

Datoria publică a României a scăzut de la 556,4 mld. de lei în septembrie 2021 la 552,4 mld. de lei în octombrie 2021. Astfel, datoria publică a ajuns la 48,2% din PIB în octombrie, de la 48,5% din PIB.

Când va fi cheltuit primul euro din avansul din PNRR, care deja se află în conturile României

În următorii 5 ani România trebuie să absoarbă 29,2 miliarde de euro doar din PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sunt împrumuturi. Din 2028 începe rambursarea împrumuturilor, pe o perioadă de 30 de ani.

Pandemia nu a dereglat cursul transportului feroviar de persoane din România. Cum se situează ţara noastră la nivel european

România a înregistrat una din cele mai mici scăderi din UE ale transportului feroviar de persoane în pandemie, dar viteza medie a trenurilor este de 45 km/h, anunţă Ziarul Financiar.

Segmentul care a tras în jos construcţiile în luna august. România „duduie”, totuşi, la un capitol

Volumul de construcţii a scăzut pentru a doua lună la rând în august 2021, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderea a fost cauzată în cea mai mare parte de construcţiile inginereşti, semn că investiţiile statului în infrastructură au scăzut în 2021, prin comparaţie cu 2020. De ce au încetinit investiţiile administraţiei […]

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie. Estonia şi Lituania se află pe primele locuri

România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică. Eurostat foloseşte indicatorul IAPC pentru a putea compara evoluţia preţurilor între statele membre. Pe indicele naţional, inflaţia a ajuns la 6,3% în septembrie 2021.

Mihai Marcu, MedLife: Noi, cei care chiar am construit spitale, ne crucim când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital public, pentru că l-am face de 3-4 ori mai ieftin

Mihai Marcu, CEO şi acţionar MedLife, a spus, în cadrul celei de-a şasea ediţii a ZF/NNDKP Legal & Tax, că mediul privat ar putea face un spital de 3-4 ori mai ieftin decât costurile avansate de domeniul public pentru realizarea centrului medical. El s-a mai întrebat dacă, în legătură cu PNRR pe partea medicală, a fost consultat cineva din domeniul privat de sănătate.

Inflaţia se simte până la studenţi. Cresc tarifele de cazare din căminele Universităţii Bucureşti

Inflaţia se simte până la studenţi: Tarifele de cazare din căminele Universităţii Bucureşti au crescut şi cu aproape 15% în 2021. Cât plăteşte un student pentru o lună de cazare în cămin.

Cum finanţează România deficitele altor state: băncile româneşti exportă 6 miliarde de euro capital

Activele externe nete ale băncilor din România, adică diferenţa dintre activele externe şi pasivele externe, aveau un surplus de circa 6 mld. de euro în iulie 2021, exces care reprezintă capital exportat, a arătat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţiei al Băncii Naţionale a României.

PNRR pentru România, de 30 de miliarde de euro a fost aprobat. Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, la Bucureşti: „Planul României ne va ajuta să îndeplinim obiectivele la nivel european”

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a venit luni la Bucureşti pentru a semna Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un angajament politic de 30 de miliarde de euro, pentru proiecte de dezvoltare a României şi de creştere a rezistenţei în cazul unor crize viitoare.