Actul de donaţie a Casei "Arghezi" ar putea fi revocat dacă se aprobă un PUZ pentru trei blocuri

Fiica lui Tudor Arghezi, Mitzura Arghezi, ar putea revoca actul de donaţie a casei memoriale ce poartă numele poetului, în cazul în care consilierii generali ai Capitalei aprobă un PUZ care permite construirea unor imobile cu două, şapte, respectiv 11 etaje, pe o proprietate aflată lângă muzeu.

331 afișări
Imaginea articolului Actul de donaţie a Casei "Arghezi" ar putea fi revocat dacă se aprobă un PUZ pentru trei blocuri

Actul de donaţie a Casei "Arghezi" ar putea fi revocat dacă se aprobă un PUZ pentru trei blocuri (Imagine: Catalin Lutu/Mediafax Foto)

"Este posibilă revocarea donaţiei, aşa cum a afirmat Mitzura Arghezi, mătuşa mea. În primul şi în primul rând, se încalcă donaţia făcută de bunicul meu, donaţie făcută cu dragoste, gândindu-se la generaţiile viitoare şi care este călcată în picioare, pur şi simplu. Una dintre condiţiile de bază ale donaţiei este ca tot ceea ce înseamnă Proprietatea Mărţişorului, respectiv casa memorială, dependinţele şi livada să rămână în stadiul în care le-a lăsat bunicul meu (...) Este ruşinos ca anul acesta, când se împlinesc exact 40 de ani de la înfiinţarea muzeului, ceea ce nu au putut să facă budozerele comuniste - pentru că a fost în planul de demolare a lui Ceauşescu -, se reuşeşte acum, când pur şi simplu se îngroapă Mărţişorul în nişte clădiri ridicate ilegal", a declarat Doina Teodorescu Arghezi, nepoata poetului Tudor Arghezi, joi, la dezbaterea publică organizată de municipalitate pentru planul urbanistic zonal din str. Prinosului nr. 13-15-17-19 din sectorul 4, în vecinătatea Muzeului Memorial "Tudor Arghezi".

Potrivit Doinei Teodorescu Arghezi, poziţia municipalităţii şi a Ministerului Culturii pe acest subiect este că zona de protecţie a muzeului nu este afectată, "pentru că ei (autorităţile - n. r.) pornesc de la casă şi de la morminte, nicidecum de la gardul care se află în spatele casei şi care este limita exterioară, aşa cum spune, de fapt, şi Legea monumentelor istorice".

Şi directorul Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, Ioan Cristescu, susţine că în cazul în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va aproba planul urbanistic, Mitzura Arghezi va anula actul de donaţie.

"Ca director al muzeului, ca muzeograf, nu pot să accept acest lucru. Există legea muzeelor, legea patrimoniului, care, în cazul acesta, sunt mari semne de întrebare că legile sunt încălcate sau interpretate greşit. Nu este vorba numai de Casa 'Tudor Arghezi', ci de toată grădina, care este monument istoric, nu numai casa. Faţă de această grădină, trebuie să păstrăm zona de protecţie (...) Nu mai avem o altă grădină cu hectare de spaţii verzi în care să se păstreze, de pe vremea lui Arghezi, toate tabieturile lui. Doamna Mitzura a insistat în actul de donaţie să se păstreze totul integral şi, aşa cum o cunosc, dacă acest proiect se va aproba, ea va anula actul de donaţie. Aceasta va fi o ruşine", a spus Cristescu.

La dezbaterea publică, preşedinta Comisiei de urbanism a CGMB a propus organizarea unei noi şedinţe pentru discutarea acestui proiect, la care să fie prezenţi şi reprezentanţii Ministerului Culturii - instituţie care a dat aviz favorabil acestui proiect.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicușor Dan, susţine că proiectul ce prevede construirea lângă casa memorială are mai multe nelegalităţi, una dintre acestea fiind faptul că certificatul de urbanism este emis de Primăria Sectorului 4, în condiţiile în care, fiind vorba despre o zonă a monumentelor istorice, acesta trebuia dat de Primăria Capitalei. Nicuşor Dan a reclamat şi faptul că, în zonă, coeficientul de utilizare al terenului a fost majorat de la 1,3 la 1,4.

Potrivit proiectului pentru aprobarea planului urbanistic zonal din str. Prinosului nr. 13-15-17-19 din sectorul 4, beneficiarul Călin Silviu Stanc ar putea construi pe o suprafaţă de 2094,76 de metri pătraţi trei imobile cu o înălţime maximă de P plus 2, P plus 7, respectiv P plus 11 etaje. Funcţiunea imobilelor va fi mixtă, respectiv zonă de interes economic, procentul de ocupare al terenului urmând să fie de 60%.

Casa în care a locuit Tudor Arghezi începând cu 1930 a devenit muzeu memorial în 1974, conform dorinţei testamentare a poetului. Muzeul este format dintr-o casă cu grădină, donată de Tudor Arghezi statului, în care se află mobilier, bibliotecă, tablouri, obiecte de artă, fotografii şi documente originale ale poetului. În curtea casei se află mormântul poetului şi cel al soţiei sale.

Casa Memorială "Tudor Arghezi" este organizată ca secţie a Muzeului Literaturii Române.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici