AMP: Summitul NATO, evenimentul cu cele mai grave încălcări ale dreptului la liberă exprimare în 2008

La conferinţa de presă au fost prezenţi Mircea Toma, preşedintele AMP, Liana Ganea şi Răzvan Martin, coordonatori de proiect, dar şi Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR), şi Cristi Godinac, preşedintele Uniunii Sindicale Mediasind.

Conform lui Martin, care a prezentat succint raportul, cel mai grav eveniment de încălcare a dreptului de exprimare în 2008 este considerat summitul NATO, care s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada 2 - 4 aprilie 2008. Acesta a precizat că 2008 este "mult mai grav" din punct de vedere al libertăţii de expresie şi libertăţii presei în România.

"Ceea ce remarc ca elemente mai «gogonate» ale lui 2008 sunt summitul NATO (...) şi faptul că am mai împlinit încă un an fără o lege a radioului şi televiziunii publice. (...) Cea mai importantă problemă este lipsa de reacţie a autorităţilor în cazuri ale îngrădirii dreptului la liberă exprimare", a spus şi Mircea Toma.

"Simt un progres în ceea ce priveşte autoreglementarea presei", a spus Liana Ganea ca aspect pozitiv pentru anul 2008 în domeniu. În acest sens, Toma a subliniat că şi faptul că tot mai mulţi jurnalişti au câştigat în instanţă drepturi salariale este un lucru de apreciat.

Pe de altă parte, în cadrul conferinţei, Toma a anunţat lansarea "Ghidului juridic pentru jurnalişti", catalogat drept un produs "extrem de bine primit de comunitatea de jurnalişti care vizitează tribunalele", subliniind că acesta este unul dintre cele mai de ajutor produse pe care le-a produs AMP.

Conform raportului FreeEx, cele mai importante evenimente ale anului 2008 cu impact asupra libertăţii de exprimare au fost:

abuzurile fără precedent comise de autorităţi pe durata summitului NATO,

continuarea iniţiativelor legislative cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare şi a dreptului la liberă informare (cum ar fi legea ştirilor pozitive),

promovarea iniţiativelor legislative importante fără consultare publică (de exemplu, proiectele noilor coduri civil şi penal),

lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte modificarea legii de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune şi asigurarea independenţei celor trei instituţii publice (SRTv, SRR, Agerpres),

crearea unui precedent privind pedepsele disproporţionate aplicate jurnaliştilor,

interzicerea de către CNA a unor spoturi electorale sau comerciale pe baza unor judecăţi de valoare vag definite de lege,

continuarea procesului de trecere la digitalizare şi tentativa Guvernului Tăriceanu de a nu transparentiza acest proces,

criza economică,

scăderea audienţelor tv şi creşterea importanţei sectorului online,

menţinerea practicii unor clienţi de publicitate de a ameninţa instituţiile media cu retragerea publicităţii ca urmare a unor nemulţumiri legate de politica editorială,

degradarea accentuată a actului jurnalistic, prin desconsiderarea normelor etice şi profesionale elementare,

promovarea caracterului senzaţional.

Citeşte mai multe...