Arhitectură sau decizie politică? Conferinţă despre blocurile gri, comuniste din România

Mâine, 20 mai, are loc la Caru cu Bere conferinţa Mirunei Stroe despre arhitectura blocurilor construite în comunism, în lumina documentelor aflate în Arhivele Naţionale ale României. Griul nostru cel de toate zilele a fost decis de arhitecţi sau de puterea politică?

376 afișări
Imaginea articolului Arhitectură sau decizie politică? Conferinţă despre blocurile gri, comuniste din România

Arhitectură sau decizie politică? Conferinţă despre blocurile gri, comuniste din România (Imagine Bogdan Maran / Mediafax Foto)

Sesiunea de conferinţe a Arhivelor Naţionale ale României sub genericul "Poveşti din Bucureşti" continuă mâine, 20 mai. O prezentare în avanpremiră a subiectului de mâine, "Locuirea între proiect şi decizie politică" puteţi citi mai jos:

„Arhitecţii sunt de vină pentru blocurile gri comuniste care ne urâţesc oraşele” – cam aşa ar suna, exprimată colocvial, opinia cea mai răspândită despre cauzele care au dus la o bună parte a peisajului urban de astăzi. Conferinţa mea este o luptă peste realitatea anilor 1960 mergând pe firul surprinzătoarelor revelaţii pe care încă le ascund Arhivele Naţionale ale României.

Arhitectura locuinţei în perioada comunistă este, în lipsa nuanţelor, asociată cu blocurile construite în anii 1980 şi cu regimul lui Nicolae Ceauşescu. Conotaţiilor negative legate de lipsa calităţilor arhitecturale şi constructive li se asociază, generalizând, culpa proiectată asupra arhitecţilor. Conferinţa de faţă propune o discuţie care recuperează parte din aceste nuanţe, bazată pe privirea în detaliile dinamicii decizionale care afectează construcţia de locuinţe, între propunerea profesională şi puterea politică. Este, practic, un puzzle care pune împreună propunerile arhitecţilor cu comentariile şi deciziile eşalonului înalt al partidului comunist, pentru a extrage motivele pentru care locuinţele construite în jurul anilor 1960 prezintă anumite aspecte şi ilustrează anumite valori.

Perspectiva conferinţei este cea a istoricului de arhitectură care încearcă să se îndepărteze de o abordare formală şi să păşească în teritoriul, în general ascuns publicului larg, al mecanismelor deciziilor politice. Pentru aceasta au fost esenţiale documentele aflate la ANR, în fondurile Comitetului Central al Partidului Comunist Român (Cancelarie şi Secţia Economică).

Perioada despre care vorbim, finalul anilor 1950 şi prima jumătate a anilor 1960, îl găseşte pe Gheorghe Gheorghiu Dej la putere, exprimând opinii surprinzătoare despre cum anume trebuie construite locuinţele. Un episod deseori uitat, este faptul că Dej este legat de revenirea la modernism după episodul realismului socialist, aşadar, o schimbare care pentru Uniunea Sovietică a ilustrat destalinizarea, a fost în cazul României o etapă a continuităţii politice.Neaşteptate sunt şi unele descoperiri referitoare la Ceauşescu, care, la începutul conducerii sale, se opune fervent demolărilor pentru construcţia noilor cartiere de locuinţe.

Dialogul între profesionişti şi politicieni oferă deseori priviri piezişe asupra decalajului dintre aceştia şi în atmosfera uneori tensionată, tinzând până la băşcălie, a discuţiilor directe.

Conferinţa va expune un cadru general al construcţiei de locuinţe în anii 1960 pe care îl va condimenta cu cele mai picante descoperiri din documentele de arhivă, pentru a ilustra unul din episoadele profesionale importante pentru istoria arhitecturii româneşti în secolul XX."

Cine este Miruna Stroe?

Miruna Stroe este arhitect şi lector universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, în cadrul Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului. Este arhitect asociat al biroului de proiectare MoodFactory. Este autorul volumului „Locuirea între proiect şi decizie politică. România, 1954-1966”, apărut în 2015 la editura Simetria. Este preocupată de istoria recentă a arhitecturii, în special în perioada comunistă, dar şi de tematici ale memoriei urbane.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici