Băsescu îi cere lui Ştirbu să nu comaseze Muzeul Satului cu MŢR. Ponta: Comasaţi-le! Secretar de stat: Ştirbu nu susţine iniţiativa

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: "Comasaţi-le!".

953 afișări
Imaginea articolului Băsescu îi cere lui Ştirbu să nu comaseze Muzeul Satului cu MŢR. Ponta: Comasaţi-le! Secretar de stat: Ştirbu nu susţine iniţiativa

Victor Ponta, Traian Băsescu (Imagine: Gabriel Petrescu/ Mediafax Foto)

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu.

Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

"Comasaţi-le!", a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Boroianu: MC nu a iniţiat proiectul comasării Muzeului Satului cu MŢR. Ştirbu nu susţine iniţiativa

Secretarul de stat Radu Boroianu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că Ministerul Culturii nu a iniţiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român din Capitală, afirmând că are confirmarea că noul ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, nu va susţine această iniţiativă.

"În calitatea oficială pe care încă o am (asigură interimatul Ministerului Culturii până la publicarea în Monitorul Oficial a decretului de învestire a lui Gigel-Sorinel Ştirbu în funcţia de ministru al Culturii, n.r.) şi în aceea de intelectual, sunt un oponent total al acestui proiect, pentru că cei care îl promovează bănuiesc că nu au habar de faptul că Muzeul Ţăranului Român are cu totul alt sens cultural decât Muzeul Satului. Muzeul Ţăranului Român este un muzeu al spiritualităţii româneşti tradiţionale, un «muzeu al filosofiei, un muzeu al teologiei, al spiritualităţii româneşti», iar Muzeul Satului este un muzeu etnografic, etnologic, deci cu sens sociologic", a declarat Radu Boroianu pentru MEDIAFAX.

De asemenea, acesta a afirmat că proiectul care vizează comasarea Muzeului Satului cu cel al Ţăranului Român nu a fost discutat la nivelul Ministerului Culturii. "Dacă a fost sau nu discutat cu persoane din Ministerul Culturii, nu am de unde să ştiu. (...), dar este obligatoriu ca un proiect de acest tip să fie făcut conform legii doar cu avizul Ministerului Culturii, or nu ştiu ca Ministerul Culturii să fi avizat vreodată un asemenea proiect", a mai spus acesta.

El a afirmat că proiectul privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român se află "în mapa de şedinţă a Guvernului". "Nu ştiu amănunte despre document, pentru că nu am căderea necesară să ştiu aceste amănunte. Noul ministru va fi prezent mâine (miercuri, n.r.) în şedinţa de Guvern şi va susţine un punct de vedere asemănător cu al meu", a precizat acesta.

Radu Boroianu a declarat că noul ministru al Culturii, Gigel Sorinel Ştirbu, nu va susţine acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziţia sa privind proiectul de comasare a celor instituţii muzeale. "Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare", a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului "Dimitrie Gusti" este Paulina Popoiu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici