Cântări din Bucureştiul interbelic şi cozi la bere şi mici, la aniversarea Capitalei - VIDEO

Participanţii la seara de deschidere a Zilelor Bucureştiului au pornit în alai din Piaţa Unirii, sâmbătă, după ora 19.30, în urma fanfarei şi a trăsurilor, care i-au condus pe Bulevardul Unirii până în Piaţa Constituţiei. Femei costumate în ţigănci împărţeau flori doamnelor din parada ce se întindea pe tot bulevardul.

În Piaţa Constituţiei, mulţimea aştepta începerea spectacolului, privind imagini de arhivă din Bucureştiul interbelic pe cele două monitoare cu plasmă aflate de o parte şi de alta a scenei.

Spectacolul a fost anunţat printr-o numărătoare inversă 2009 - 1459, afişată, de asemenea, pe cele două monitoare.

Astfel, după ora 20.30, au fost aprinse făclii pe scenă, dar şi printre spectatori, iar dansatorii de la XtREme şi-au făcut intrarea. Flancaţi de păpuşi uriaşe, ei au prezentat "Geneza Bucureştiului" - un spectacol coregrafic şi de acrobaţie, cu efecte pirotehnice, în care au povestit alegoric cum a apărut cetatea lui Bucur, în timp ce, pe fundal, o voce prezenta ce se întâmplă pe scenă.

Păstorul Bucur, un acrobat suspendat deasupra celorlalţi dansatori, a coborât şi a dansat cu Dâmboviţa - "o prea frumoasă fată" - interpretată de o acrobată într-un costum albastru.

Cei doi s-au ridicat din mijlocul dansatorilor, în timp ce povestitorul informa că ei au trăit fericiţi şi că au avut o fetiţă.

Însă vestea fericirii lor a ajuns la tătari, care şi-au făcut apariţia pe scenă sub forma unui grup de pirotehnişti îmbrăcaţi în negru.

Bucur, la rândul său, a format o poteră, cele două "armate" confruntându-se pe scenă printr-un dans drăcesc.

După bătălie, Bucur ridică o cetate, "astfel punându-se piatra de temelie a oraşului zilelor noastre", act consemnat în spectacol printr-o horă.

Au urmat recitalurile soliştilor Andra, Marcel Pavel, Monica Anghel, Corina Chiriac, Nelu Ploieşteanu, Gabriel Cotabiţă, Oana Sârbu, Paula Seling, Doina Spătaru, Alexandru Arşinel, Maria Buză, Silviu Biriş, Maia Morgenstern, Dumitru Rucăreanu, Aurelian Temişan şi George Nicolescu, care au interpretat melodii precum "Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară?", "Fetiţe dulci, ca-n Bucureşti", "Să nu uităm trandafirii", "Morăriţa", "Drumurile noastre", "Zaraza" şi "Trurli, trurli, dragă".

Video Stirileprotv.ro

Recitalurile, acompaniate de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui Ionel Tudor, au fost urmate de un spectacol cu lasere, ilustrat sonor printr-o improvizaţie rock după "Simfonia a V-a" de Beethoven, şi de un alt concert, susţinut de Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Gheorghe Zamfir.

Peste 20.000 de oameni au asistat la spectacol, au cântat şi dansat alături de soliştii invitaţi. Barurile unde se servea bere şi grătarele cu mici şi frigărui au fost, însă, insuficiente pentru aşa o populaţie, formându-se cozi şi de câte 100 de persoane.

Pe parcursul a nouă zile, bucureştenii vor putea asista la carnavalul copiilor, spectacole de teatru, Noaptea Albă a Muzeelor, o paradă a tramvaielor, diverse expoziţii, concerte, printre care cel al artiştilor Angela Gheorghiu şi Vlad Miriţă, parada costumelor de epocă şi se vor putea plimba cu trăsura prin centrul Capitalei.

În serile de 19 şi 20 septembrie, 12 instituţii de cultură din Capitală vor permite accesul gratuit la spectacole, iar în noaptea dintre 19 spre 20 septembrie, 13 muzee vor fi deschise până la ora 3.00. Şi Grădina Zoologică va permite accesul gratuit, în data de 13 septembrie, până la ora 19.00.

La eveniment vor participa oficialităţi din Bruxelles, Beijing, Moscova, Georgia şi Atena, iar pentru o zi va veni şi ambasadorul onorific al Capitalei în lume, Albano Carrisi.

Prima referire la oraşul Bucureşti a fost făcută la data de 20 septembrie 1459, într-un document prin care domnitorul Vlad Ţepeş confirmă o donaţie făcută unor mici feudali.