Castelul Bran ar putea fi transformat într-un muzeu privat

Castelul Bran ar putea fi transformat, începând cu mai 2009, în muzeu privat, avocaţii lui Dominic de Habsburg urmând să se întâlnească joi cu oficialii Ministerului Culturii, pentru o discuţie care precede vizita proprietarului castelului în România, au declarat pentru MEDIAFAX surse din minister.

400 afişări
Imaginea articolului Castelul Bran ar putea fi transformat într-un muzeu privat

Castelul Bran ar putea fi transformat într-un muzeu privat

"Vrem să facem un muzeu privat. Vânzarea nu este luată în discuţie. Discuţiile se axează pe preluarea castelului Bran în administrare în luna mai şi păstrarea acestuia ca muzeu", a declarat pentru MEDIAFAX Corin Trandafir, avocatul familiei Habsburg.

În acest sens, Dominic de Habsburg va veni pe 27 ianuarie în România şi doreşte să se întâlnească atât cu ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, cât şi cu ministrul Turismului, Elena Udrea.

Corin Trandafir a precizat, însă, că agenda întâlnirilor "nu este definitivată".

Castelul Bran a fost retrocedat, pe 18 mai 2006, lui Dominic de Habsburg şi până pe 18 mai 2009 va păstra destinaţia de muzeu, fiind în administrarea statului român, prin intermediului Ministerului Culturii.

Dispoziţia de restituire a Castelului Bran fost semnată de directorul Muzeului Bran, Narcis Dorin Ion. Totodată, fostul ministru al Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, şi Dominic de Habsburg au semnat, pe 26 mai 2006, un acord de administrare a castelului, care prevedea ca acesta să rămână muzeu trei ani.

În urma restituirii au intrat în posesia lui Dominic de Habsburg următoarele proprietăţi: castelul, Casa de ceai regina Maria, Casa principesei Ileana, Casa administratorului, Tabernaculul Inima reginei Maria şi un teren aferent acestuia, de peste 7.500 mp, parcul castelului, de 28.000 mp, cele două lacuri din parcul castelului, cu o suprafaţă totală de 1.400 mp, şi drumul de acces, de 1.650 mp.

Decizia de restituire a fost contestată de deputatul PD Dumitru Puchianu în 2007, în Parlament formându-se o subcomisie de anchetă parlamentară care a analizat legalitatea restituirii Castelului Bran. Potrivit raportului alcătuit de subcomisie, adoptat în septembrie 2007 de Camera Deputaţilor, restituirea castelului nu s-a făcut către toate persoanele îndreptăţite, iar actele prin care s-a făcut retrocedarea sunt lovite de nulitate absolută. Guvernul a stabilit, însă, că retrocedarea Castelului Bran a fost legală, deoarece unii dintre moştenitori (Alexandra Baillou şi Jerrine Habsburg Lothringen, n.r.) au renunţat la castel prin acte notariale, iar trecerea în proprietate privată a imobilului nu este neconstituţională.

Dominic de Habsburg, nepotul reginei Maria şi fiul principesei Ileana, a dobândit Castelul Bran la aproape şase decenii după ce familia sa a fost forţată de regimul comunist să părăsească ţara, pe când el avea doar zece ani.

Retrocedarea în natură a avut loc după aproape şase luni de negocieri între Ministerul Culturii şi Cultelor şi avocaţii noului proprietar, ca urmare a modificării Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv de comunişti. În forma iniţială, legea nu le-a permis urmaşilor principesei Ileana să reintre în posesia castelului în natură, chiar dacă ei au făcut o notificare în acest sens încă de acum cinci ani, ci urmau să fie despăgubiţi în bani. Potrivit Ministerului Culturii, domeniul a fost estimat atunci la 25 de milioane de dolari. Legislaţia ulterioară din domeniul proprietăţii i-a îndreptăţit însă pe moştenitori să solicite retrocedarea în natură.

Pe de altă parte, avocaţii lui Dominic de Habsburg au făcut, la începutul lunii decembrie 2006, o ofertă de vânzare a Castelului Bran, în valoare de 60 de milioane euro, Consiliului Judeţean Braşov. În urma acestei oferte, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat că vrea să cumpere Castelul Bran de la Dominic de Habsburg, în acest sens urmând să acceseze un împrumut de tip leasing pe o perioadă de zece ani la o bancă austriacă, în vederea acoperirii sumei de 60 de milioane de euro cerută de proprietar.

Cu toate acestea, Ministerul Culturii şi Cultelor s-a opus, considerând că suma este foarte mare. Ulterior, Dominic de Habsburg a retras oferta făcută şi a anunţat că a angajat firma americană de investiţii private Baytree Capital Associates, pentru elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a Castelului Bran, în vederea promovării şi vinderii proprietăţii.

Castelul Bran, a cărui primă atestare documentară datează din noiembrie 1377, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România. El atrage turişti străini mai ales datorită faptului că este asociat cu numele lui Dracula - faimă ce i se trage de la romanul "Dracula" al lui Bram Stoker.

În 1920, Consiliul orăşenesc Braşov a donat castelul reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia ei la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei sale, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a deschis în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987, castelul a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.

Dominic de Habsburg, proprietarul Castelului Bran, revendică şi o suprafaţă de circa 110 hectare de pădure în zona localităţii Bran, pentru care a fost depusă o revendicare încă din data de 30 noiembrie 2005, a declarat, în 30 iulie 2008, pentru MEDIAFAX Corin Trandafir, avocatul familiei Habsburg. Avocatul a mai precizat că Dominic de Habsburg mai are de revendicat o serie de terenuri mai mici, tot în zona Bran.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici