CNC despre finanţarea filmelor lui Thomas Ciulei: Cel mai simplu este să se hotărască în instanţă

Thomas Ciulei a fost prezent, marţi, în şedinţa de consiliu al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), iar subiectul principal al discuţiei a fost cea de-a patra tranşă din suma de 2.000.000 de lei pe care casa de producţie Europolis Film, deţinută de Ciulei, trebuia să o primească de la CNC conform unui contract de finanţare. Contractul încheiat cu instituţia de stat a expirat din luna martie 2013, potrivit directorului general al CNC.

Thomas Ciulei a produs, în perioada 2010 - 2013, filmele "Matei Copil Miner", de Alexandra Gulea, şi "2+2", în regie proprie, care au beneficiat de o parte din finanţarea din partea Televiziunii Române. Potrivit regizorului şi producătorului, instituţia, în urma dificultăţilor financiare, nu şi-a onorat la timp obligaţiile asumate prin contract, lucru care a dus la depăşirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de către firma producătoare Europolis Film, care a intrat în faliment.

"Acesta este mărul discordiei - faptul că nu i se acordă celelalte tranşe. Contractul a expirat în martie 2013, astfel, nu există suport legal şi nu putem face asta. Semnând contractul de producţie, trebuia să îşi asume clauzele. Aceştia sunt bani publici şi există fiscalitate. În plus, avea în lege instrumente să suspende sau să prelungească acest contract, dar nu a făcut-o", a declarat Anca Mitran, directorul general al CNC, pentru MEDIAFAX.

Potrivit directorului general al CNC, în aceeaşi situaţie mai sunt 11 producători.

"Ca orice act administrativ, acesta poate fi atacat în justiţie, iar dacă instanţa îi va da dreptate, nu am nicio problemă să i se acorde banii. Noi discutăm strict de sumele acordate de CNC, nu avem nicio legătură cu finanţarea din partea Televiziunii Române. Cel mai simplu este să se hotărască în instanţă", a mai spus Mitran.

"Consiliul a fost de acord în unanimitate să nu i se acorde cea de-a patra tranşă", a completat Anca Mitran.

Referitor la decizia privind interzicerea de la difuzare publică în România a filmelor sale şi ale tatălui său, Liviu Ciulei, Anca Mitran a spus că Thomas Ciulei o va lua pe propria răspundere. "Legea nu-i recunoaşte drepturi patrimoniale. Toate filmele lui Liviu Ciulei sunt realizate cu fonduri de la stat şi aparţin patrimoniului naţional. Thomas Ciulei nu are niciun drept să interzică difuzarea filmelor tatălui său, este strict pe răspunderea dânsului", a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al CNC.

În ceea ce priveşte restaurarea filmelor, în special a peliculei "Pădurea Spânzuraţilor", pentru care Liviu Ciulei îşi dorea ca aceasta să fie făcută "la cele mai înalte exigenţe", Anca Mitran spune că "pelicula nu avea nevoie de restaurare".

Thomas Ciulei menţiona la începutul săptămânii faptul că Fundaţia World Cinema Foundation, înfiinţată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a filmului "Pădurea Spânzuraţilor", în valoare de peste 200.000 de euro. De cealaltă parte, membri ai Consiliului CNC declară că nu s-a găsit, din 2008 până în prezent, nicio solicitare oficială transmisă Consiliului privind această ofertă.

"Negativele sunt într-o stare bună. Filmele trebuie digitalizate, nu restaurate", a mai spus Anca Mitran, iar despre acuzaţia lui Thomas Ciulei de "cenzurare" a filmului "Pădurea spânzuraţilor", directorul general al Centrului Naţional al Cinematografiei spune că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. "Filmul a fost scurtat în anii '70, din cauza faptului că era foarte lung, iar în arhivă există ambele variante ale acestuia", a completat Mitran.

Regizorul şi producătorul Thomas Ciulei a decis luni ca, din 19 octombrie, să nu mai acorde dreptul de difuzare publică în România a filmelor sale şi ale tatălui său, Liviu Ciulei, din cauza "atitudinii destructive a Centrului Naţional al Cinematografiei", a declarat acesta pentru MEDIAFAX.

"Sunt moştenitor unic al drepturilor de autor pentru filmele lui Liviu Ciulei şi autor pentru ale mele, astfel, am tot dreptul. Este decizia mea şi, până acum, nu au fost încălcări decât în ceea ce priveşte site-urile pe care au fost link-uri", a mai spus acesta.

Excepţie de la această "măsură extremă", cum o numeşte, vor face proiecţiile în instituţiile de învăţământ, a transmis Thomas Ciulei.

"Am fost nevoit să ajung la această măsură extremă în urma atitudinii destructive ale Centrului Naţional al Cinematografiei legate de restaurarea filmelor lui Liviu Ciulei şi a tratamentului discriminatoriu şi destructiv legat de producţiile mele", a notat Thomas Ciulei în comunicatul transmis.

În finalul comunicatului, Ciulei cataloghează atitudinea Centrului Naţional al Cinematografiei ca fiind "discriminatorie, destructivă şi în contradicţie cu obiectivele formulate în legea Cinematografiei: «dezvoltarea industriei filmului din România», şi «încurajarea iniţiativei private în domeniile creaţiei, finanţării şi producţiei (...) filmelor româneşti sau celor realizate cu participare românească» (Art. 2 a, b.)".

Liviu Ciulei (născut pe 7 iulie 1923, la Bucureşti, şi decedat 24 octombrie 2011, la München) a studiat teatrul, la Conservatorul Regal de Muzică şi Teatru din Bucureşti, iar apoi arhitectura. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în "Visul unei nopţi de vară" la Teatrul Odeon din Capitală. Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucureşti, actualul Teatru Bulandra, unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă "Omul care aduce ploaia" de Richard Nash. Liviu Ciulei, descris de Newsweek drept "una dintre cele mai îndrăzneţe şi provocatoare figuri ale scenei internaţionale", a fost numit, de altfel, director onorific al Teatrului Bulandra, în semn de apreciere pentru creaţia sa artistică.

Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sau scenarist, precum şi numeroase spectacole de teatru, unde şi-a pus semnătura ca regizor, scenograf sau actor, aceste producţii fiind recompensate de-a lungul timpului cu distincţii prestigioase.

Filmografia sa include, alături de unul dintre titlurile care au marcat istoria cinematografiei româneşti, "Pădurea Spânzuraţilor", şi "O scrisoare pierdută" (1977), "Valurile Dunării" (1959) şi "Erupţia" - debutul său în regia de film, din 1957.

Despre scena finală a filmului "Pădurea spânzuraţilor", Liviu Ciulei spunea, cu câteva luni înainte de a muri, că este cea mai bună pe care a filmat-o vreodată. "Pădurea Spânzuraţilor" a primit, în anul 1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

"Valurile Dunării", cel de-al doilea film semnat de Liviu Ciulei, a fost recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1960.

Printre distincţiile obţinute de Liviu Ciulei se mai numără premiul UNITER, în 1996, premiul de Excelenţă UNITER, 2001, premiul de excelenţă în cinematografia română, 2002.

Experienţei de regizor, actor, scenograf şi scenarist i s-a adăugat cea de director artistic, Liviu Ciulei ocupând această poziţie, timp de zece ani, pentru Teatrul "Bulandra" din Bucureşti, dar şi pentru Teatrul "Tyrone Guthrie" din Minneapolis.

De asemenea, Liviu Ciulei, tatăl regizorului de film Thomas Ciulei, a fost profesor de teatru la două universităţi prestigioase, Columbia University şi New York University, dar şi membru de onoare al Ordinului Arhitecţilor.

Thomas Ciulei, în vârstă de 50 de ani, a urmat studii de cinematografie la Munchen şi New York. A regizat şi produs filme, punând un mare accent pe documentare. În comunicatul remis luni MEDIAFAX, regizorul mai spunea că ştie că în România sunt puţine condiţii pentru a face film documentar, deoarece televiziunile şi cinematografele nu sunt interesate de aceste producţii, dar nu a renunţat niciodată la acest gen brut şi onest de film. În schimbul fidelităţii regizorului, documentarele i-au adus multe premii internaţionale. Printre cele mai importante filme ale sale se numără "Graţian" (1995), "Nebunia capetelor" (1997), "Asta e" (2001) şi "Podul de flori" (2008).