Colecţia lăsată de Brâncuşi legatarilor săi va fi scoasă la licitaţie marţi, la Paris

Colecţia de piese şi obiecte personale pe care Constantin Brâncuşi le-a lăsat-o legatarilor săi, artiştii Nicoleta Dumitrescu şi Alexandru Istrati, estimată la o sumă între 1,5 şi 2 milioane de euro, va fi scoasă la licitaţie, marţi, la Paris, informează casa de licitaţii Artcurial.

334 afişări
Imaginea articolului Colecţia lăsată de Brâncuşi legatarilor săi va fi scoasă la licitaţie marţi, la Paris

Colecţia lăsată de Brâncuşi legatarilor săi va fi scoasă la licitaţie, pe 30 noiembrie, la Paris (Imagine: Mediafax Foto)

Ansamblul cuprinde trei sculpturi, 20 de piese demobilier şi obiecte lucrate sau transformate de Brâncuşi pentruuzul zilnic, dar şi obiecte personale alesculptorului.

Toate obiectele au fost lăsate soţilor Nicoleta Dumitrescu şiAlexandru Istrati, artişti foarte apropiaţi lui Brâncuşi. ThéodorNicol, nepotul şi moştenitorul acestora, a decis să vândă colecţiape care sculptorul le-a lăsat-o celor doi artişti, numiţi legatariisăi universali.

Piesa de rezistenţă din colecţia "Natalia Dumitresco &Alexandre Istrati" este sculptura din patru părţi "Sărutul(Coloană)" din 1935, estimată între 800.000 şi 1.200.000 de euro.Aceasta prezintă principiile fundamentale ale operei lui Brâncuşi:gustul pentru primitiv, dăruirea pentru simbolism, căutareasimplităţii şi simetriei şi dragostea pentru materie şiverticalitate. Artistul le-a făcut-o cadou soţilor Istrati în1950.

Colecţia, de o extraordinară diversitate, relevă şi un aspectmai puţin cunoscut al operei lui Brâncuşi. Întreaga sa viaţă,artistul a încercat să controleze complet mediul în care trăia,lucrându-şi singur obiectele de mobilier, dar şi alte obiecte decare avea nevoie, în paralel cu sculpturile. Această căutare aarmoniei între opera sa şi mediul înconjurător a fost o parteintegrantă din creaţia artistului, de unde rezultă importanţaobiectelor ce vor fi scoase la licitaţie.

În 1947, Brâncuşi i-a primit pe soţii Istrati în Impasse Ronsinunde locuia şi s-a purtat precum un tată cu copiii lui. I-a ajutatsă se instaleze într-un atelier pe lângă al său şi le-a dăruitpiese de mobilier şi obiecte de care aveau nevoie în viaţa de zi cuzi.

Printre acestea se află două lămpi cusuporturi de piatră, realizate în jurul anului 1930,estimate la 120.000 - 180.000 de euro, o vază din ipsos, datată lacirca 1940, estimată la 20.000 - 30.000 de euro, şi un pupitrupentru citit în pat, lucrat în 1954 şi estimat la 20.000 - 30.000de euro.

Ansamblul mai are şi o dimensiune intimă, incluzând valiza -simbol al drumului pe care Brâncuşi l-a făcut la Paris -, pipafumătorului inveterat, şi flautul melomanului, care eraartistul.

Expoziţia cu cele 25 de loturi ce vor fi scoase lalicitaţie de casa Artcurial pe 30 noiembrie va fi deschisă sâmbătă,la Hôtel Marcel Dassault din Paris.

Pe de altă parte, Théodor Nicol va face o donaţie MuzeuluiNaţional de Artă Modernă Centre Pompidou din Paris, constând în 10piese care să fie conservate în Atelierul Brâncuşi, replicaatelierului artistului în momentul morţii sale, realizată în 1977,în faţa muzeului.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj -decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cucontribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziuniiplastice în sculptura contemporană. După ce a urmat Şcoala de Arteşi Meserii în Craiova (1894 - 1898), a venit la Bucureşti unde aurmat Şcoala Naţională de Arte Frumoase.

În 1903, primeşte prima comandă a unui monument public, bustulgeneralului medic Carol Davila, care va fi instalat la SpitalulMilitar din Bucureşti şi reprezintă singurul monument public al luiBrâncuşi din Bucureşti.

În 1904 porneşte spre Paris, trecând prin Budapesta, Viena,Munchen şi prin Elveţia. Obţinând o bursă în Franţa în 1905, seînscrie la Şcoala de arte frumoase (École Nationale Supérieure desBeaux-Arts), în clasa lui Antonin Mercié. Expune pentru prima datăla Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Parisîn 1906. În 1907 este acceptat practician în atelierul lui Rodin,pe care îl va părăsi, orgolios şi plin de încredere, comparându-lpe maestrul său cu un arbore la umbra căruia iarba nu creşte.

Creează în 1907 prima versiune a lucrării "Sărutul", temă pecare o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu"Poarta Sărutului", parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu.Închiriază un atelier în Rue de Montparnasse şi intră în contact cuavangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu GuillaumeApollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. Vaîncepe lucrul la "Rugăciunea", o comandă pentru un monument funerarce va fi expusă în Cimitirul "Dumbrava" de la Buzău. În 1909 revinepentru scurt timp în România şi participă la Expoziţia oficială depictură, sculptură şi arhitectură. Juriul expoziţiei, prezidat deSpiru Haret, acordă premiul II ex-aequo lui Brâncuşi, Paciurea,Steriadi, Petraşcu şi Theodorescu-Sion. Colecţionarul de artăAnastase Simu îi cumpără sculptura "Somnul", iar bustul în ghips alpictorului Nicolae Dărăscu realizat de Brâncuşi este achiziţionatde Ministerul Instrucţiunii Publice.

Până în 1914, participă cu regularitate la expoziţii colectivedin Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile "Pasărea Măiastră","Muza adormită", "Domnişoara Pogany". În atelierul său vor veni sălucreze mai mulţi tineri artişti: Irina Codreanu, Miliţa Petraşcu,Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu şialţii.

În 1914, Brâncuşi deschide prima expoziţie în Statele Unite aleAmericii, la Photo Secession Gallery din New York City, careprovoacă senzaţie. Colecţionarul american John Quinn îi cumpără maimulte sculpturi, asigurându-i o existenţă materială prielnicăcreaţiei artistice.

Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi se desfăşoarăîn toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul "Pasărea învăzduh", ciclul "Ovoidului", precum şi sculpturile în lemn dateazădin această perioadă. În acelaşi timp, Brâncuşi participă la celemai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Uniteale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia.

În România, în epoca realismului socialist, Brâncuşi a fostcontestat ca unul din reprezentanţii "formalismului burghezcosmopolit". Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă alRepublicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personalăBrâncuşi din Europa. Sunt expuse "Portretul pictorului Dărăscu","Cap de copil" în bronz, "Somnul", "Cap de Copil" în ghips, "Cap deCopil" în bronz din colecţia G.Opres. Invitat de directorulmuzeului, M.H.Maxy, şi de pictorul Camil Ressu, Brâncuşi nurăspunde invitaţiei.

În martie 1957, la Paris, Brâncuşi îl cheamă pe arhiepiscopulTeofil, preot la Biserica Ortodoxă, se spovedeşte şi seîmpărtaşeşte, apoi îi mărturiseşte că moare "cu inima tristă"pentru că nu se poate întoarce în ţara sa. Pe 16 martie 1957,Brâncuşi se stinge din viaţă, la ora 2.00 dimineaţa, şi esteînmormântat pe 19 martie în cimitirul Montparnasse.

Abia în 1964, Brâncuşi a fost descoperit în România ca un geniunaţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu"Coloana fără sfârşit", "Masa tăcerii" şi "Poarta sărutului" aputut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină unsfert de veac. Constantin Brâncuşi a fost ales postmortem membru alAcademiei Române, în 1990.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici