COMENTARIU | Câteva cifre din portretul României, de ziua ei

După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, suprafaţa totală a României era de 295.000 de kilometri pătraţi, pe care trăiau 16,3 milioane de locuitori.

Astăzi, suprafaţa ţării este de 238.397 de kilometri pătraţi, iar populaţia rezidentă este de 19,6 milioane de locuitori, din care doar 9 milioane populaţie activă (cu vârsta între 15-65 de ani).

Anul 2017 este al 27-lea an de scădere consecutivă a populaţiei, după maximul înregistrat în 1989, când aceasta era ceva mai mare de 23 de milioane de locuitori.

Doar între 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2017, populaţia României a scăzut cu 122.000 de suflete.

Conform unor studii făcute publice de Organizaţia Naţiunilor Unite, România se află pe lista scurtă de zece ţări care vor cunoaşte cele mai mari ritmuri de scădere a populaţiei până în anul 2050.

În România ultimilor ani se nasc în jur de 180-190.000 de persoane şi mor 250-260.000 (cifre anuale).

Indicele de îmbătrânire a populaţiei, care reprezintă numărul de persoane cu vârsta de peste 65 de ani "alocat" la 100 de persoane cu vârsta sub 15 ani a ajuns la 114. Adică 114 de inactivi "repartizaţi" la 100 de viitori activi.

Spre deosebire de perioada de după încheierea Primului Război Mondial (mai exact până la 1920) când în noua Românie circulau, laolaltă, rubla rusească, forintul unguresc, coroana austriacă, leul emis de BNR şi leul emis de germani în perioada ocupaţiei, acum în România circulă o singură monedă: leul emis de BNR, care leu se zbate să nu se înece în groapa minimului istoric. Asta în vreme ce, numai în ultimii 5 ani, la Ministerul de Finanţe s-au succedat nu mai puţin de 10 miniştri.

Dar, jerpelit aşa cum este, cursul leului nu afectează pe toată lumea, în condiţiile în care raportul dintre veniturile salariale cele mai mici şi cele mai mari (din sistemul bugetar, nota bene) este de 1:40.

Pentru Educaţie (care înseamnă investiţie în viitor) România a alocat în 2017 cca 3% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai mic procent (raportat la PIB) din Uniunea Europeană.

Pentru Cercetare şi inovare (care tot investiţie în viitor este) România a alocat, pentru acelaşi an, 0,25 de PIB.

Iar pentru Identitatea Naţională (sintagmă care se regăseşte, mai nou, şi în titulatura Ministerului Culturii) a fost alocat, în 2017, sub 1% din PIB.

Ne mai spală cât de cât obrazul, nu-i aşa, faptul că am decis să cumpărăm (în etape) un lot de bombe (rachete, poftim) în valoare de 4 miliarde de dolari. Asta în condiţiile în care s-ar putea să nu mai avem nici ce, nici pe cine apăra.

Citeşte şi: Tudose: Voi merge mâine la parada de 1 Decembrie. Voi sta în tribună

Citeşte şi: Mai multe autocare cu reprezentanţi PSD vor ajunge de 1 Decembrie, la Bucureşti, pentru Ziua Naţională. "Sunt uşor de recunoscut: ca de fiecare dată, sunt îmbrăcaţi în costume populare"

Citeşte şi: 1 DECEMBRIE: Şanse reduse de ploaie în timpul paradei militare din Capitală