COMENTARIU | "Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul." La despărţirea de Regele Mihai

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.

343 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU | "Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul." La despărţirea de Regele Mihai

COMENTARIU | "Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul." La despărţirea de Regele Mihai

Regele Mihai I, care împlinise 96 de ani la 25 octombrie, s-a stins din viaţă marţi, la locuinţa sa din Aubonne (Elveţia).

Regele Mihai I rămăsese singurul fost şef de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

La începutul anilor ʼ90, Regele a fost demonizat de birourile de propagandă ale celor "emanaţi" de evenimentele din 1989: vezi episodul sinistru al urmăririi de pe autostradă şi al expulzării din ţară sub ameninţarea armelor, vezi şi imundul articol publicat de cotidianul "Adevărul" sub semnătura unui gazetar căruia nu-i pomenesc numele din motive de igienă : "Fir-ai al naibii, Majestate!"

În 1992 i s-a permis să-şi viziteze ţara cu prilejul Sărbătorilor Pascale. Vizita a avut loc în perioada 25-27 aprilie, iar sosirea Regelui la Bucureşti a scos în stradă mai mulţi oameni decât în oricare alt prilej din istoria României.

Speriaţi de uriaşul val de simpatie cu care a fost întâmpinat Regele, puterea de atunci i-a interzis acestuia accesul în ţară pentru încă cinci ani.

Abia în 2001, Familia Regală şi-a stabilit reşedinţa în ţară, la Palatul Elisabeta.

Regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma la Londra, în 1947, când a participat la căsătoria principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.

Regele Mihai I şi pricipesa Ana de Bourbon-Parma, care a devenit, astfel, regina Ana, s-au căsătorit pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei. Căsătoria lor a durat până la decesul Reginei, în 2016.

Regele Mihai I şi Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia şi Principesa Maria.

De la fatidica dată de 30 decembrie 1947, când Regele a fost silit să abdice ("a fost abolită monarhia", cum au spus comuniştii) şi "a fost instaurată" Republica, au trecut aproape 70 de ani.

70 de ani de derapaje. Atât până în 1989, cât şi după aceea. În tot acest timp, însă, putem consemna, în istoria naţională, şi un foarte scurt moment de normalitate: Sunt cele 15 minute în care Regele Mihai şi-a citit mesajul în Parlamentul României, în dimineaţa zilei de 25 octombrie 2011.

Se tot spune că România nu are tradiţie monarhică. Dar despre România (Mică) se poate vorbi abia de la 1859 încoace. Iar de la 1859, România Mică a avut Domn pe Alexandru Ioan Cuza. Apoi, de la 1866 până la 1881, (tot) Domn al României a fost Carol I. Din 1881 urmează, până la 1947, un şir de regi ai României (devenită Mare din 1918): acelaşi Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai (ultimii doi cu alternanţe la Tron). Aşadar, de la Cuza până în 1947, sunt 88 de ani. Din 1947, România este Republică. "Populară", până în 1989 şi "democratică/ parlamentară" până astăzi. Republica noastră a împlinit 69 de ani. Lăsând orice alt comentariu la o parte, avem de comparat cifra 88 cu cifra 69. Asta ca să vedem, aritmetic, ce şi cum cu tradiţia. Monarhie vs Republică: 88 - 69. Dacă unii reproşează acestui calcul că am adăugat şi domnia lui Cuza la monarhie, poftim, o scădem şi obţinem Monarhie vs. Republică: 81 - 69.

În discursul său din Parlament, din 25 octombrie 2011, Regele Mihai a enumerat câteva valori fundamentale de la care un neam n-ar trebui niciodată să abdice: libertatea, identitatea şi demnitatea. Libertatea ni se trage de pe la 1877, când cu Războiul de Independenţă purtat sub comanda primului nostru Rege, Carol I. Identitatea ni se trage de la Marea Unire din 1918, înfăptuită sub domnia Regelui Ferdinand. Iar demnitatea poate fi lesne găsită în perioada interbelică, la vremea când leul, moneda Regatului României, era una dintre cele mai puternice monede ale continentului şi când o seamă de români ţineau capul de afiş pe teritoriul artelor şi al ştiinţelor în Europa.

În fine, o ultimă observaţie: pe 25 octombrie 2011, de la discursul Regelui Mihai din Parlament au absentat mai multe persoane, printre care şi preşedintele de la acea vreme al României. O singură absenţă a fost, însă, inexplicabilă: aceea a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. În special de către BOR, Regele ar fi trebui să fie perceput (fără nici un comentariu) drept Unsul lui Dumnezeu. Lipsind de la întâlnirea cu Regele, Patriarhul a absentat de la întâlnirea cu rosturile cele mai intime şi mai subtile ale Bisericii sale, ratând, irosind iremediabil, un moment istoric. Din nefericire, iată, irepetabil.

Discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României, la data de 25 octombrie 2011

La despărţirea de Regele Mihai să ne amintim şi de Imnul Regal, pe versuri de Vasile Alecsandri:

Poemul lui Alecsandri se cheamă "10 Mai" şi este, prin povestea pe care o spune, o parte a istoriei noastre. Odinioară, pus pe muzică, textul lui Alecsandri era cântat cu înflăcărare (şi) la deschiderea fiecărui an şcolar. Din 1947 şi până în zilele noastre, poemul nu mai este cântat, nu este studiat, nu este nici măcar amintit în programele şi în manualele şcolare. Povestea poemului acoperă o perioadă de 81 de ani din istoria României, din 1866 şi până în 1947. De atunci, din 1947 şi până astăzi, au trecut abia 70 de ani... Măcar din acest motiv statistic şi tot ar trebui să ştim că poemul şi istoria pe care o spune chiar au existat.

"10 Mai" – de Vasile Alecsandri

A venit din munţi un vultur/ Şi ne-a zis: "Români Eroi,/ Ştiu un prinţ viteaz şi tânăr/ Ce-ar veni cu drag la voi./ Dacă-l vreţi vi-l dau ca Vodă"./ Noi cu toţii: "Să ni-l dai"./ Şi ne-a dat pe Vodă Carol,/ Într-o zi de 10 Mai.// Şi-a venit vulturul iară,/ Şi ne-a zis: "Popor Român,/ Eşti viteaz, de ce mai suferi/ Jugul unui neam păgân?/ Fă-te liber, dezrobeşte-ţi/ Mândra ţară care-o ai"./ Şi noi liberi ne făcurăm/ Într-o zi de 10 Mai.// Vulturul venit-a iarăşi/ Şi ne-a spus: "Popor Român,/ Aţi luptat cumplit la Plevna/ Duşi în foc de-al vostru Domn./ Vrednic e să-l faceţi Rege,/ Într-o ţară ca în rai"./ Şi noi rege îl făcurăm/ Tot în zi de 10 Mai.// Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic ţării noastre/ Libertate şi Regat./ Ridicaţi cu toţii glasul/ De prin şesuri, de prin plai,/ Să trăiască România/ Ura! pentru 10 Mai!

Despre 10 mai:

- la 10 mai 1866, Carol I a depus jurământul în faţa Parlamentului român şi a devenit, astfel, Domn al României;

- la 10 mai 1877, domnitorul Carol I a semnat proclamaţia de Independenţă a României faţă de Imperiul Otoman;

- la 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat Rege al României;

- între 1866 şi 1947, 10 mai a fost Ziua naţională a României.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici