Conducerile spaţiilor culturale şi de concerte, despre aprobările ISU: Legea are hibe

Administratorii şi şefii instituţiilor culturale şi ai spaţiilor de spectacole din Bucureşti acuză existenţa unor "hibe" în legislaţia care prevede obţinerea de avize şi autorizaţii de securitate la incendiu, iar tăierile de investiţii reprezintă "o neglijare legiferată a spaţiilor".

694 afișări
Imaginea articolului Conducerile spaţiilor culturale şi de concerte, despre aprobările ISU: Legea are hibe

Conducerile spaţiilor culturale şi de concerte, despre aprobările ISU: Legea are hibe (Imagine: Octav Ganea/ Mediafax Foto)

Avizul obligatoriu de la Inspectoratul general pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi autorizaţia de securitate la incendiu au devenit subiect de interes după incendiul care a cuprins clubul bucureştean Colectiv, pe 30 octombrie, în urma căruia au murit 58 de persoane şi alte peste 150 au fost rănite.

În zilele care au urmat tragediei, un fost membru în Consiliul de Administraţie al Sălii Palatului din Bucureşti a declarat că nici aceasta nu are aviz de la ISU, iar premierul interimar de la momentul respectiv Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educaţiei, a declarat, la rândul său, că 93% dintre şcolile din România funcţionează şi ele fără acest aviz al ISU.

În ceea ce priveşte spaţiul de concerte Arenele Romane din Parcul Carol din Bucureşti, acesta are aviz ISU, obţinut în 2002, potrivit lui Mihai Cernea, care îl administrează din anul 2001, în baza unui contract de închiriere încheiat pe o perioadă 25 de ani.

"Arenele Romane nu au niciun fel de problemă. Noi avem un aviz ISU din 2002 şi, în fiecare an, avem controale în urma cărora se fac procese verbale", a declarat pentru MEDIAFAX Mihai "Mişu" Cernea.

El a adăugat că, în decursul acestui an, au avut loc trei controale ISU la Arenele Romane, însă, în urma tragediei din 30 octombrie, din clubul bucureştean Colectiv, a apărut o nouă situaţie.

"În ultimii patru ani, de când montăm iarna cortul pentru spectacole, au fost controale în fiecare an şi la cort. Acum, după evenimentul nefericit, ISU a început să ridice din urmeri, pentru că le-am spus că au fost ani de zile în controale, ne-au dat procese verbale, totul e în regulă, iar acum ne cer să mergem la primărie (Primăria Municipiului Bucureşti, n.r.) să obţinem certificat de urbanism pentru cort", a mai spus Cernea.

Acesta a declarat că a transmis o cerere către Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) pentru a primi un punct de vedere al administraţiei locale, însă nu a primit niciun răspuns până în prezent.

"Părerea noastră şi a tuturor experţilor cu care am lucrat este că nu se dau certificate de urbanism pentru un cort, care astăzi este aici, mâine, în altă parte. Noi montăm cortul dacă avem spectacole", a explicat Mişu Cernea.

"Noi (firma Sfinx Experience CDA, n.r.) administrăm Arenele Romane din 2001. Am preluat spaţiul într-o situaţie absolut dezastruoasă, la vremea respectivă. Erau dărâmate, nu mai funcţionaseră de 20 de ani şi a trebuit să refacem tot, inclusiv să le reintroducem în circuitul de spectacole şi a fost foarte greu", a mai declarat Cernea, care este şi membru în consiliul director al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM).

Manager al firmei de producţie concertistică, sonorizare şi scenotehnică Sfinx Experience CDA, Cernea spune că nu poate estima valoarea investiţiei făcute în cazul Arenelor Romane, în ultimii 14 ani. "Sunt bani mulţi. Cam tot ce am câştigat am reintrodus în afacere", a încheiat acesta, cunoscut publicului şi ca muzician şi toboşar al trupei Sfinx Experience.

În ceea ce priveşte Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB), directoarea Anca Râpeanu a declarat pentru MEDIAFAX că doar clădirile noi şi cele care au trecut printr-un proces de reabilitare au avize ISU.

"Nu avem avize de la ISU decât pentru clădirile noastre care au trecut printr-un proces de consolidare sau au fost nou construite", a spus aceasta, adăugând că spaţiile în care funcţionează filialele BMB aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti.

"În acelaşi timp, părerea mea de om neavizat, este că există o hibă în legislaţie, de fapt. În 2014, am avut o serie de controale de la ISU, au fost acoperite toate cele 29 de spaţii în care funcţionează cele 31 de filiale ale noastre. Am primit avertismente, pe unele le-am rezolvat, însă niciodată nu ni s-a spus că ne trebuie un anumit tip de avizare şi, credeţi-mă, ISU spune ce este nevoie. Normativul vorbeşte mult despre clădirile noi şi, ştiindu-se că sunt foarte multe instituţii cu activitate publică ce funcţionează în clădiri vechi, care nu aveau cum să respecte normele - fiind construite în altă perioadă, pe alte structuri normative -, există o diferenţiere despre cum se pot atinge standardele pe clădiri noi şi pe cele preexistente, adaptate diverselor utilizări", a mai spus Râpeanu.

Problema cea mai mare pe care o remarcă directoarea BMB este aceea a spaţiilor mici în care funcţionează bibliotecile publice. "Colecţiile de carte sunt mari şi uneori ajungem să fim înghesuiţi, pentru că, în momentul în care facem propunere de casare, lanţul de aprobări pentru a putea scoate din spaţii cărţile care nu mai trebuie să fie în colecţie este destul de complicat", a explicat Râpeanu.

Totuşi, în primele două săptămâni din luna decembrie, filialele BMB se vor reorganiza, iar cărţile care nu mai trebuie să fie în colecţiile bibliotecilor vor fi mutate într-un depozit. "Încercăm să ne organizăm, să facem un spaţiu liber care să aibă toate căile de evacuare cât mai libere, fără obstacole. Asta ni se reproşează de la ISU", mai afirmă directoarea BMB.

"Nu suntem perfecţi, nu cred că există o instituţie ce să funcţioneze în condiţii perfecte şi motivele sunt multiple. Nu are legătură cu managementul. E legat de bugetul acordat în fiecare an pentru investiţii", este de părere Râpeanu. "De când s-a anunţat că a venit criza, s-au tăiat toate investiţiile. Este o neglijare legiferată a spaţiilor", a adăugat aceasta.

În ceea ce priveşte tragedia din clubul Control, directoarea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti a spus: "Sper că s-au deschis ochii tuturor şi că nu o să mai neglijăm măsurile de siguranţă, în speranţa că nu se întâmplă nimic rău. Este adevărat că bibliotecile nu sunt la fel de populare precum unele cluburi din oraş, dar este o responsabilitate şi nu ne dorim să punem pe nimeni în pericol".

Referitor la cele două filiale ale ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, răspunsul primit de MEDIAFAX din partea directoarei instituţiei, Mihaela Păun, arată că sediul din strada Lipscani are un aviz eliberat de ISU, iar cel din strada Batişte nu necesită obţinerea avizului sau a autorizaţiei.

"Pentru clădirea ArCuB Gabroveni, situată în strada Lipscani nr. 84-90, există în acest moment aviz de securitate la incendiu eliberat de ISU, obţinut la momentul elaborării documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. În prezent, instituţia a făcut toate demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu - a fost depusă documentaţia necesară, au fost efectuate vizite ale inspectorilor ISU, urmând să fie emisă autorizaţia", a declarat Mihaela Păun pentru MEDIAFAX.

"În ceea ce priveşte clădirea ArCuB Batişte, situată în strada Batiştei nr. 14, aceasta este o clădire construită înainte de anul 1992, la care nu au fost realizate modificări şi schimbări de destinaţie care să necesite obţinerea avizului sau autorizaţiei de la ISU, conform legii 307/2006, cu modificările şi completările ulterioare", a mai spus directoarea ArCuB.

Clubul Green Hours din centrul Capitalei, cu o capacitate de 60 de locuri, potrivit directorului Voicu Rădescu, dispune de trei ieşiri de siguranţă şi un minimum de lemn folosit în decorarea interiorului. În plus, nu are cortină şi nici probleme la instalaţia electrică, a mai declarat acesta pentru MEDIAFAX.

Totuşi, pentru că, în urmă cu câteva săptămâni, nu exista toată documentaţia necesară, un control al ISU a dispus o amendă de 2.500 de lei.

"Apoi a venit un alt control, nu ştiu dacă ei ştiau de primul, şi ne-au spus că este totul în regulă", a mai spus Voicu Rădescu. Green Hours - unde săptămânal au loc spectacole de teatru şi concerte - are, după cum spune directorul său, ca termen limită luna ianuarie 2016 pentru a obţine toate autorizaţiile. "Documentele au fost depuse, acum aşteptăm să primim răspuns", a menţionat Rădescu.

De asemenea, spaţiul La Scena din Bucureşti, în cadrul căruia funcţionează Teatrul În Culise, deţine, potrivit declaraţiei făcute MEDIAFAX de Teodora Roşu, responsabilă cu relaţiile publice, aviz şi autorizaţie de la ISU. "Avem şi aviz şi autorizaţie", a spus aceasta pentru MEDIAFAX.

Cât priveşte muzeele din Capitală, unele dintre acestea nu au răspuns încă solicitării MEDIAFAX de a oferi detalii privitoare la deţinerea unui aviz din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Totuşi, privind Muzeul Naţional al Ţăranului Român, directorul interimar, Virgil Niţulescu, a declarat pentru MEDIAFAX că instituţia are aviz ISU. "Sigur că avem aviz, nu este nicio problemă la noi", a spus acesta.

Pe de altă parte, Castelul Peleş, Muzeul Bran, Ateneul Român şi sediul principal al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, aflat în Palatul Parlamentului, se numără printre clădirile monument care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), la fel şi Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Capitală, precum şi Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca.

Contactat de MEDIAFAX, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dealul Spirii" Bucureşti - Ilfov a transmis că "avizul de securitate la incendiu se solicită şi se obţine înainte de începerea lucrărilor de execuţie la construcţii noi, de modificare a celor existente şi/sau la schimbarea destinaţiei acestora".

"Avizele de securitate la incendiu sunt actele emise, în baza legii, de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice proiectare", se arată în răspunsul ISU Bucureşti-Ilfov.

De cealaltă parte, autorizaţia de securitate la incendiu se solicită şi se obţine înainte de punerea în funcţiune a clădirilor şi spaţiilor amenajate în clădiri şi este, potrivit inspectorului şef, actul administrativ prin care se certifică realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

"Totodată, conform legislaţiei în vigoare, la emiterea avizelor şi/sau a autorizaţiilor de securitate la incendiu nu se percep taxe", se arată în acelaşi document.

Avizele de securitate la incendiu se emit când sunt solicitate prin certificate de urbanism, în vederea emiterii autorizaţiilor de construire, pentru categoriile de construcţii şi amenajări aprobate prin hotărârea de guvern 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu. Avizele se emit şi pentru lucrările de schimbare a destinaţiei şi/sau de modernizare la construcţii şi amenajări existente, care nu necesită autorizaţii de construire, atunci când, în urma executării lucrărilor, construcţiile şi amenajările respective se încadrează în categoriile aprobate.

O altă situaţie pentru emiterea acestora o reprezintă amplasarea construcţiilor în interiorul parcelelor şi asigurarea posibilităţilor de acces la drumurile publice.

Printre obiectivele care se supun avizării şi autorizării se află şi "clădirile sau spaţiile amenajate în clădiri, având destinaţia pentru cultură cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 metri pătraţi", se mai arată în document.

Totodată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art.19, lit.c), "administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are obligaţia să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu prevăzute în lege şi să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici