Situl arheologic se află la Tell el-Koua, în regiunea Wadi Tumilat, un coridor strategic care lega Delta Nilului de frontiera estică a Egiptului antic, scrie Fox News.
Potrivit Ministerului egiptean al Turismului și Antichităților, cercetările au scos la iveală un adevărat centru de locuințe. Acesta a continuat să fie ocupat inclusiv după sfârșitul dominației hicsoșilor și începutul Regatului Nou. Printre descoperiri se numără 10 morminte construite din cărămidă nearsă, locuințe, cuptoare folosite în activități de producție, silozuri pentru depozitarea cerealelor și un cartier înconjurat de ziduri. Arheologii au găsit și amulete în formă de scarabeu, unelte din bronz, vase ceramice, recipiente din alabastru pentru produse cosmetice. Au mai fost descoperite oase umane și resturi de animale, care oferă indicii despre alimentația și ritualurile funerare ale comunității.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/07/descoperirea-include-morminte-si-artefacte-din-a-xv-a-dinastie-sursa-foto-ministerul-egiptean-al-turismului-si-antichitatilor-via-facebook.jpg)
Descoperirea include morminte și artefacte din a XV-a Dinastie. Sursa foto Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților/Facebook.
Una dintre cele mai neobișnuite descoperiri este reprezentată de o suită de înmormântări realizate în afara mormintelor tradiționale. Acolo, unele dintre schelete au fost găsite în poziție ghemuită. Ministerul egiptean al Antichităților consideră că acest tip de înhumare este neobișnuit pentru regiune și va necesita cercetări suplimentare pentru a fi înțeles. În apropierea așezării a fost identificat și un complex rezidențial de aproape 2.000 de metri pătrați, cu încăperi de mari dimensiuni, cuptoare și spații destinate depozitării cerealelor.
Perioada în care a fost locuită așezarea coincide cu dominația hicsoșilor, un popor de origine asiatică care a controlat nordul Egiptului înainte de a fi alungat de faraonii egipteni. De-a lungul timpului, unii istorici și cercetători ai textelor biblice au sugerat că această epocă ar putea reprezenta fundalul istoric al Exodului, episodul în care, potrivit Bibliei, Moise a condus poporul evreu din robia egipteană. Totuși, comunitatea științifică este departe de un consens. Specialiștii continuă să dezbată atât datarea Exodului, cât și măsura în care relatarea biblică reflectă un eveniment istoric sau are în principal o semnificație religioasă și simbolică. Noua descoperire nu oferă dovezi directe privind Exodul, dar contribuie la înțelegerea unui context politic, social și economic al Egiptului din acea perioadă.
Potrivit ministrului egiptean al Turismului și Antichităților, Sherif Fathy, situl demonstrează existența unei comunități bine organizate, care dispunea de zone rezidențiale, spații de producție, depozite și locuri de înmormântare. Analiza ceramicii descoperite arată că așezarea era intens folosită în viața de zi cu zi, cele mai numeroase obiecte fiind vasele de masă și recipientele pentru gătit. Descoperirea vine la un an după ce arheologii au identificat în apropiere de Abydos mormântul unui faraon vechi de aproximativ 3.600 de ani, confirmând că această perioadă din istoria Egiptului continuă să ofere noi informații despre una dintre cele mai fascinante civilizații ale lumii.