Expoziţia „Spitale dispărute ale Bucureştiului”, la Spitalul Clinic Filantropia - FOTO

Expoziţia este organizată de Fundaţia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti împreună cu Muzeul Municipiului Bucureşti.

„Spitale dispărute ale Bucureştiului” oferă o privire asupra activităţii spitalelor bucureştene a căror funcţionare a fost sistată ca urmare a cutremurelor, a bombardamentelor din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, a demolărilor şi restructurărilor din perioada comunistă, sau a lipsei de finanţare şi a proceselor de retrocedare din perioada postdecembristă. Din secolul al XVIII-lea până în prezent, spitalele bucureştene au asistat în mod decisiv la dezvoltarea oraşului, venind în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor. Astfel, Spitalul Pantelimon a fost ridicat pentru a face faţă epidemiilor de ciumă şi lingoare ce loveau populaţia, Spitalul Brâncovenesc a apărut ca un spital pentru nevoiaşi, „spre mângâierea celor în lipsuri şi nevoi” , Spitalul Mărcuţa, pentru a oferi „smintiţilor” un tratament medical, „cu blândeţe şi răbdare”, iar primul Spital de Urgenţă, pentru a asigura ajutor, în cadrul Societăţii de Salvare, oricând şi pentru oricine era nevoie.

O parte dintre primele spitale din Capitală au străbătut un lung drum peste secole, cunoscând modernizări şi dezvoltări succesive. Altele, însă, nu au depăşit bariera timpului, trecând în uitare contribuţii remarcabile la modernizarea medicinei în România, alături de clădirile de mare valoare arhitecturală ce le-au găzduit activitatea, pentru a face loc altor edificii în pas cu cerinţele vremurilor. Altele au rămas în ruină şi degradare, asemeni unor bolnavi deveniţi incurabili.

Personalităţi de o înaltă conduită profesională şi calitate umană, precum Psihiatrul Alexandru Suţu, fraţii Mina şi Nicolae Minovici sau Academicianul Prof Dr Nicolae Cajal, şi-au legat destinele de aceste instituţii, aducându-le activitatea de cercetare şi de îngrijire a bolnavilor la nivelul standardelor europene ale vremii. Multe dintre aceste spitale dispărute reprezintă ctitorii ale unor personalităţi marcante în istoria oraşului, precum Safta Brâncoveanu, Grigore al II-lea Ghica sau Alexandru Moruzi.

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii a anunţat că 108 spitale publice şi 34 private din România au unităţi de transfuzie sanguină neautorizate

Citeşte şi: Managerii a două spitale din Bucureşti, acuzaţi de luare de mită, trimişi în judecată de DNA

Citeşte şi: Trei spitale din Timişoara, inundate. 60 de pompieri au fost chemaţi la lucru din timpul liber - FOTO

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii închide încă o secţie de la Spitalul de Arşi: Secţia de terapie intensivă. Pacienţii vor fi mutaţi la alte spitale