Filarmonica din Belgrad, transformată în orchestră de nunţi, botezuri şi înmormântări

"Orchestra Filarmonică Naţională, cu o tradiţie de 85 de ani şi un bogat repertoriu, poate acum cânta la tine acasă, contra unei sume rezonabile" - aşa sună un anunţ autoironic, pe care instituţia l-a publicat într-un ziar local, prin care cei 96 de interpreţi profesionişti caută contracte pentru "nunţi, înmormântări, botezuri, zile de naştere, divorţuri, petreceri pentru zile onomastice şi inaugurări". "Avem costume adecvate oricărei ocazii", mai notează anunţul.

În prezent, peste tot în lume, din SUA în Japonia, instituţiile de muzică clasică se confruntă cu probleme financiare. Filarmonica din Belgrad a adoptat o tactică neobişnuită pentru a face faţă crizei economice mondiale.

După ce a rezistat unei decade de războaie şi sancţiuni, respectabila filarmonică şi-a revenit, după "revoluţia democratică" din Serbia, din octobrie 2000. Ivan Tasovac, directorul numit în 2001, a adus muzicieni tineri, care au studiat în străinătate, şi a încercat să atragă cât mai multe nume internaţionale - de la solişti la dirijori.

Însă costurile de trai tot mai ridicate, alături de salariile mici, au făcut ca standardul de viaţă al muzicienilor să nu se ridice deasupra nivelului de dinainte de război. "Aceştia sunt muzicieni de formaţie clasică, care, în prezent, trebuie să se întreţină cântând în cluburi de noapte sau făcând backing vocals pentru cântăreţi pop", a declarat Tasovac.

Tijana Milosevic, prim violonist şi concert-maestru, are unul dintre cele mai mari salarii din filarmonică - aproape 700 de euro pe lună. Cu toate că acesta este dublul salariului mediu pe economie din Serbia, suma nu este suficientă pentru preţurile ridicate din Belgrad. "Dacă salariul meu ar creşte brusc la 2.000 de euro, nu aş mai lucra şi în altă parte. Dar până atunci, trebuie să supravieţuiesc", a declarat aceasta.

Mamă a unui copil şi, în prezent, însărcinată cu al doilea, Milosevic depinde de angajamentele pe care le are pe lângă filarmonică. Astfel, ea nu este cu nimic diferită de ceilalţi angajaţi din sectorul public, ce trebuie să-şi ia o a doua slujbă, ca taximetrişti sau chelneri.

Filarmonica depinde de suma de 1,5 milioane de euro pe care statul i-o acordă anual, din care 225.000 de euro sunt alocaţi de Ministerul Culturii pentru programele de concerte. După părerea directorului Tasovac, aceşti bani sunt bine cheltuiţi pentru o ţară de 8 milioane de persoane, care se chinuie în noua ordine europeană. "Filarmonica a adus aici mulţi muzicieni internaţionali de top, în ultimii ani, care au venit pentru onorarii mici, acesta fiind mai mult un gest de prietenie", a spus el.

Celebrul violonist britanic Nigel Kennedy a fost primul nume important care a revenit în Serbia după războiul din Kosovo. Dirijorul indian Zubin Mehta a revenit în 2005, când a instituit un fond pentru strângerea de bani pentru noi instrumente. De asemenea, violonista americană Sarah Chang şi-a făcut apariţia pe scena filarmonicii din Belgrad anul acesta.

Însă Nebojsa Bradic, ministrul Culturii, insistă că nu are nicio putere să crească salariile filarmonicii, majoritatea situate sub pragul de 400 de euro.

Iniţial, guvernul sârb a alocat, anul acesta, circa 73 de milioane de euro, 1% din bugetul total al Serbiei, pentru activităţi culturale. Însă Fondul Internaţional Monetar insistă ca suma să fie redusă la 56 de milioane. Directorul filarmonicii, deranjat de această decizie, şi-a dat demisia în urmă cu două luni, cu toate că a rămas la cârma instituţiei până la găsirea unui înlocuitor. Anunţul său din ziar, acela că orchestra este de "închiriat" - care a fost publicat gratuit -, este una dintre cele mai recente săgeţi aruncate în disputa sa cu Ministerul sârb al Culturii.

Trucurile publicitare subliniază "cât de importantă este Filarmonica din Belgrad", spune Tasovac.