Juriul UNITER: Scrisoarea Emiliei Popescu, o lectură flagrant eronată a argumentului nominalizărilor

Juriul premiilor UNITER 2014 a răspuns scrisorii deschise semnate de Emilia Popescu, în care aceasta preciza că se simte "jignită" de principiile în baza cărora au fost făcute selecţiile, că documentul trimis de actriţă "apare ca o lectură flagrant eronată a «Argumentului»" ataşat nominalizărilor.

456 afișări
Imaginea articolului Juriul UNITER: Scrisoarea Emiliei Popescu, o lectură flagrant eronată a argumentului nominalizărilor

Emilia Popescu (Imagine: Vlad Chirea/Mediafax Foto)

Actriţa Emilia Popescu i-a adresat, vineri, o scrisoare deschisă şi "complet inutilă" preşedintelui Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ion Caramitru, în care preciza că a fost jignită de juriul care a stabilit nominalizările pentru cea de-a XXII-a ediţie a galei premiilor UNITER.

"Mă adresez dumneavoastră, pentru că orice material care apare în presă în numele UNITER-ului ar trebui să-l verificaţi, astfel încât să nu permiteţi publicarea unor jigniri la adresa breslei pe care o reprezentaţi. Pentru «transparenţă» aţi făcut public «Argumentul juriului de nominalizări al galei UNITER 2014». Acest «Argument» mă jigneşte atât pe mine, cât şi întreaga breaslă", spune Emilia Popescu în documentul intitulat "Scrisoare deschisă şi complet inutilă către domnul preşedinte UNITER, Ion Caramitru".

Drept urmare, Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-Vlad Popa, cei trei membri ai juriului, au "simţit nevoia" să "descâlcească" ceea ce le "apare ca o lectură flagrant eronată a «Argumentului» ataşat listei de nominalizări pentru gala premiilor UNITER 2014", deşi scrisoarea deschisă semnată de Emilia Popescu nu le "este adresată direct", se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX duminică.

"În «Argument» nu scrie că spectacolele şi artiştii care n-au fost nominalizaţi sunt nereprezentativi, ci, dimpotrivă, că nominalizările, adică tocmai valorile a fi considerate de vârf, sunt nereprezentative pentru teatrul românesc, aşa cum arată el azi. Nu e nici un sofism aici, pentru că excepţia înseamnă cel mai adesea desprinderea de reprezentativ. Aşadar, valorile pot fi reprezentative, dar mai ales nereprezentative. Cu atât mai puţin o intenţie cinică s-ar putea citi în această formulare, în schimb, da, o poziţie teoretică aptă să producă reflecţie şi dezbatere ne-ar bucura să credem că e cu putinţă", se arată în comunicatul juriului.

În "Argumentul" juriului se arată ca "spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi".

Emilia Popescu precizează, în scrisoarea deschisă, că "niciun juriu din lume nu are dreptul să-i jignească pe cei care n-au corespuns «criteriilor» lor". "Adică, cum???!! Nominalizaţii sunt «fenomene rarisime de vocaţie artistică», iar ceilalţi «valori nereprezentative pentru teatrul românesc de azi»?! Ori valori, ori nereprezentative. Domnule Caramitru, cu ce drept îşi permit Sebastian-Vlad Popa, Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu să mă jignească? Să ne jignească? În baza cărei opere recunoscute îşi permit să anuleze o bună parte a creatorilor români de teatru? A nu fi nominalizaţi de aceştia e o ruşine? Eu nu gândesc aşa şi consider această afirmaţie un atac la persoană. Toţi creatorii fac spectacole mai inspirate sau nu, pot fi premiate sau nu, dar valoarea unui artist se confirmă în timp, cu trudă şi tenacitate şi nu e neapărat validată de un juriu. Şi, mai presus de asta, nu poate fi desfiinţată de un juriu", spune Emilia Popescu.

În acest sens, cei trei membri ai juriului au oferit o explicaţie în legătură cu argumentul lor.

"Sintagma «fenomene rarisime de vocaţie artistică» vă înfurie, stimată doamnă Emilia Popescu, creându-vă falsa înţelegere că toţi cei nenominalizaţi sau toate spectacolele nenominalizate trăiesc în afara «vocaţiei artistice». Nu, nu toate. Faptul că vocaţia artistică e «rarisimă» nu înseamnă, totuşi, că ea se epuizează în lista de nominalizări ale galei 2013! Nici «Argumentul» nostru nu spune acest lucru, iar furia dumneavoastră transformă o declaraţie de principiu şi de criterii într-o schemă de numărătoare care echivalează valorile integrale ale teatrului românesc cu restricţia convenţională a nominalizărilor galei la 3. Poate că nu ne iluzionăm sperând că exigenţe de gândire în selecţia valorilor unei stagiuni teatrale, precum cele scrise în «Argument», nu sunt chiar descalificante pentru un juriu. Astfel, «complicitatea gregară cu publicul», pe care juriul o consideră antiartistică în teatru, nu poate fi citită ca pe o expresie arogantă sau ca pe un moft elitist, ci ca pe o continuare de bună credinţă a poziţiilor teoretice şi poetice ale marilor creatori ai teatrului secolului al XX-lea, care au forjat toate valorile mari în jurul cărora gravitează creaţia de spectacol de dramă de azi. Asta nu înseamnă că radicalitatea în arta teatrului e obligatoriu să alunge publicul. Spuneam în «Argument» exact aceste vorbe: «nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului»", spun cei trei membri ai juriului ]n comunicat.

Potrivit actriţei Emilia Popescu, expresia "complicitate gregară între artist şi public" jigneşte grav atât creatorii, cât şi publicul. "Doamne fereşte de succesul de public! Adică, dacă publicul înţelege mesajul unui spectacol, aplaudă performanţa unui actor, se emoţionează, râde sau plânge, asta e o ruşine, un criteriu minor şi superficial??! Colegii mei de breaslă, «făcătorii» de teatru mă vor înţelege. Domnilor juraţi, poate credeţi că ne puteţi dezbina. Adică noi, «valorile nereprezentative ale teatrului românesc de azi» să fim invidioşi pe «fenomenele rarisime de vocaţie artistică». Nu. Nicidecum. Îi felicit pe toţi cei nominalizaţi, dar refuz această împărţeală suficientă şi absurdă. Refuz această «ştampilă» pusă de nişte oameni insuficient de pregătiţi, aroganţi şi complet lipsiţi de respect şi dragoste pentru cei care fac teatru. Sunt mândră de colegii mei, de truda lor, la fel cum sunt mândră de minunata mea «complicitate gregară cu publicul»! Nu vreau să fiu altceva decât sunt", spune Emilia Popescu.

Actriţa mai spune că UNITER ar trebui să fie "casa oamenilor de teatru, locul unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt, nu un tribunal unde câţiva aşa-zişi cronicari de teatru pun etichete - unele strălucitoare, altele jignitoare".

Drept răspuns, membrii juriului declară: "Nutrind speranţa că existenţa UNITER ca o «casă a oamenilor de teatru», ca «un loc unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt», cum spuneţi, nu presupune nicidecum evacuarea dialogului şi a spiritului critic, vă mai asigurăm, stimată doamnă Emilia Popescu, de preţuirea noastră".

Criticii Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-Vlad Popa au comunicat publicului şi comunităţii teatrale din România, marţi, când au fost anunţate nominalizările la premiile galei UNITER, care va avea loc pe 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, principiile în baza cărora au fost făcute selecţiile.

Potrivit unui comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX, acestea sunt: "vitalitatea expresivă şi ideatică a creatorilor de a depăşi stereotipiile teatralităţii ca formă de complicitate gregară între artist şi public, forţa prin care spectacolul dramatic se manifestă ca dimensiune autonomă faţă de prestigiul textului literar, ceea ce, de altfel, este de mult subînţeles şi rareori înţeles".

Potrivit comunicatului, din aceste principii decurg urmăoarele criterii specifice: "observarea regiei de teatru ca act de gândire care trece dincolo de nomenclatorul de teme morale, îndeobşte întâmpinate entuziast de critica de specialitate: «criza lumii contemporane», «pierderea identităţii», «incomunicabilitatea», «inadaptarea», «conflictul dintre generaţii», «dezumanizarea», «alienarea» etc, observarea regiei de teatru ca act de gândire şi de sensibilitate care înţelege omul ca un câmp de contradicţii ireductibile, revelatorii, se deduce calitatea actorului care-şi depăşeşte propria eficienţă expresivă verificată. Spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi".

De asemenea, "nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului". "Depăşim cu această ocazie şi falsul complex al rupturii dintre ceea ce se numeşte «teatru de artă», experiment sau laborator teatral şi public. Juriul recunoaşte că toate aceste criterii nu şi le-a putut onora integral decât în cazul spectacolului al vivo", se mai spunea în comunicat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici