Liiceanu: Cazul de plagiat al premierului a dat naştere la ctitorirea publică a furtului intelectual

Cazul de plagiat al premierului Victor Ponta, nerezolvat atunci, ”a dat naştere la ctitorirea publică a furtului intelectual”, iar ”comisiile de etică înfiinţate de fraudatori în loc să sancţioneze frauda şi furtul intelectual, îl acoperă”, spune scriitorul Gabriel Liiceanu.

361 afişări
Imaginea articolului Liiceanu: Cazul de plagiat al premierului a dat naştere la ctitorirea publică a furtului intelectual

Liiceanu: Cazul de plagiat al premierului a dat naştere la ctitorirea publică a furtului intelectual (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Liiceanu a declarat, marţi seară, la dezbaterea ”Plagiatul ca stare a naţiunii”, organizată de GDS, că problema nu este dacă România este sau nu în ton cu ceea ce se întâmplă în lume la nivelul plagiatului, ci ”care este excepţionalismul plagiatului în România”.

”Nu cred că mai avem vreo legatură cu ce se întâmplă în secolul al V-lea. Trăim o situaţie cu o capacitate de a ne şoca cum nu cred că trăieşte vreo patură socială într-o altă ţară din lume”, a spus Gabriel Liiceanu.

Acesta a precizat că, din punctul său de vedere, despre premierul Victor Ponta se poate vorbi ca despre ”un ctitor a ceea ce se întâmplă acum”, întrucât ”atunci când elita politică aproape în totalitate este făcută din plagiatori, atunci se poate vorbi de o stare naţională a plagiatului”.

”Cazul Ponta, nerezolvat atunci, a dat naştere la ctitorirea publică a furtului intelectual. S-a dat liber furtului intelectual. Lumea nu simte că furtul intelectual este echivalent cu orice furt din lume. Se poate fura creativitatea, inteligenţa şi timpul cuiva şi este un efort pentru că obţii avantaje fără să fi depus niciun efort. Este vorba de o infracţiune ca la carte. Faptul că în Romania nu este tratată aşa în Codul Penal, e o altă chestiune. Comisiile de etică academică înfiinţate de fraudatori - în speţă de oamenii din Guvern pentru demnitarii din guvern, pentru Victor Ponta, în loc să sancţioneze frauda şi furtul intelectual, îl acoperă. Într-o comisie de acest tip, etica devine acoperitoare de furt. A treia premiera mondială pe care am detectat-o: autorul plagiat devine solidar cu plagiatorul. Este imposibil să-l convingi pe plagiat că i s-au furat zeci de pagini. Se naşte un raport straniu, senioral. Cel care scrie o carte are o relatie specială, Noica spunea «copiii mei» când vorbea de cărţile lui. Păi îţi dai copiii altuia? Ce sunt lucrările de doctorat? Le ia fiecare şi le copiază?”, s-a întrebat Liceeanu.

Referindu-se la Gabriel Oprea, Liiceanu a spus că i se pare ”o grozăvie că ţine de interesul naţional ca după un prim-ministru plagiator să ai un viitor prim-ministru din nou plagiator”.

”Cuvântul demnitar (vrednic de) devine un agent de fraudă. Demnitarul, care trebuie să strălucească prin onoare, este cel care fură. De ce apetitul de titlu? Pentru că oamenii politici au nevoie de onorabilitate intelectuală. Presupune că vor să obţină ceva ce din capul locului nu au. Personajul care ne-a declanşat această discuţie este Gabriel Oprea şi întrucât lozinca sub care apare este sintagma «interesul naţional», mi se pare o grozăvie că ţine de interesul naţional ca după un prim-ministru plagiator să ai un viitor prim-ministru din nou plagiator”, a mai spus scriitorul.

Liiceanu a precizat că ”nicăieri în lume nu s-a mai născut un lanţ de fraudă intelectuală care să aibă amploarea cazului Oprea şi a doctoranzilor săi”.

Scriitorul a mai vorbit şi despre "pericolul pe care îl trăim" din cauza faptului că un serviciu de informaţii îşi face academie şi în acest fel "furnizează compoziţia elitei politice".

"De ce este nevoie ca gradele militare să aibă doctorat? (...) Ţine de interesul naţional să schimbi un plagiator prim-ministru cu altul?", a afirmat Gabriel Liiceanu.

Acesta a spus, în încheiere, că, în condiţiile actuale, lucrul obligatoriu pentru toţi cei care fac cercetare ştiinţifică şi scriu cărţi în România este să nu tacă.

În luna iulie, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a decis să se autosesizeze şi să examineze teza de doctorat a vicepremierului Gabriel Oprea, ”Procedura plângerii prealabile”, coordonată de profesorul Ion Neagu şi susţinută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, după ce în presă au apărut informaţii privind un posibil plagiat.

Hotnews scria că Oprea a copiat pagini întregi din ”Plângerea Prealabilă. Teoria generală a plângerii prealabile. Aplicaţiunea la legislaţiunea română” a lui Constantin Turai, publicată în 1938, precum şi o serie de citate din Nicolae Iorga şi Gheorghe Ghibănescu, care în cartea lui Turai se regăsesc marcate şi citate corect de către autor.

Autosesizarea Comisiei de Etică a fost transmisă, aşa cum cere legea în cazul demnitarilor, Consiliului Naţional de Etică din subordinea Ministerului Educaţiei.

Pe 8 iulie, Consiliul Naţional de Etică a anunţat că a stabilit că suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea nu poate fi confirmată. Ministerul Educaţiei preciza că acest consiliu este singurul organism abilitat pentru soluţionarea acestor sesizări la nivel naţional.

În acel moment, în lipsa unui temei legal care să îi permită să dea un verdict pe lucrarea unui demnitar, Comisia Universităţii a renunţat oficial să mai dezbată subiectul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, a arătat preşedintele acesteia, Marian Popescu, citat de Gândul.

Acesta a continuat însă să examineze, pe cont propriu, lucrarea de doctorat a vicepremierului şi a vorbit, în nume personal, despre concluziile la care a ajuns, respectiv că Gabriel Oprea a plagait în lucrarea sa de doctorat.

”Trebuia să fac acest lucru, trebuia să merg până la capăt. Este vorba, în mod sigur, despre un plagiat. O să le atrag tovărăşeşte atenţia celor de la Consiliu că în lucrarea lui Gabriel Oprea sunt zeci de pagini copiate integral. În afară de pasajele semnalate în presă, am găsit şi altele, preluate din alte lucrări, fără citarea sursei. Ceea ce s-a întâmplat este de domeniul evidenţei”, spune Marian Popescu, anunţând că va face publice în scurt timp concluziile detaliate ale analizei care indică ”o culpă gravă” în ceea ce îl priveşte pe Gabriel Oprea.

El pune sub semnul întrebării activitatea Consiliului Naţional de Etică, arătând că nu există niciun temei legal pentru care acesta ar trebui să examineze lucrările demnitarilor.

Potrivit lui Marian Popescu, examinarea suspiciunilor de plagiat ar trebui să cadă în sarcina universităţii care a acordat titlul.

Consiliul Naţional de Etică este cel care a infirmat plagiatul şi în cazul tezei de doctorat a premierului Victor Ponta.

În 29 iunie 2012, Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a decis că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor.

Ministrul interimar al Educaţiei la acea vreme, Liviu Pop, declara că a emis, pe 28 iunie 2012, un ordin prin care a fost desfiinţat Consiliul General al CNATDCU, întrucât instituţia nu a prezentat până la acea dată un raport solicitat cu o săptămână în urmă.

Pe 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din Ministerul Educaţiei, a anunţat că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine.

Pe 20 iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, "prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele".

Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, pe care a calificat-o drept "comisie ad-hoc" special pentru el, este "politică" şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Consiliului Naţional de Etică.

Hotnews a mai semnalat recent suspiciuni de plagiat în cazul a cinci lucrări de doctorat coordonate de Gabriel Oprea, în calitatea sa de coordonator de doctorat la Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul”. Este vorba despre lucrările secretarei lui Oprea, Adela Loredana Neagu, primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, care este şi secretar general al UNPR, avocatei lui Ponta, Loredana Radu, prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu, şi fostului ministru al Apărării Mihai Stănişoară.

Academia Naţională de Informaţii a transmis, luni, un comunicat în care a anunţat că evaluează "stadiul implementării măsurilor privitoare la respectarea standardelor de calitate academică a tezelor de doctorat".

"În acest sens Senatul Academiei mandatează Consiliul Ştiinţific al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” să accelereze procesul de evaluare, iniţiat cu mult timp în urmă, asupra modului de respectare a standardelor ştiinţifice şi dezvoltare a capacităţii noastre academice. Concluziile acestei evaluări vor sta la baza unor decizii care vor consolida calitatea procesului de învăţământ şi cercetare academică în cadrul ANI MV", se spune în comunicat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici