Matei Vişniec: Limba română e maltratată de politicieni. Cred că merită protejată şi apărată mai mult

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

484 afişări
Imaginea articolului Matei Vişniec: Limba română e maltratată de politicieni. Cred că merită protejată şi apărată mai mult

Matei Vişniec (Imagine: Tibi Bologh/ Mediafax Foto)

Scriitorul Matei Vişniec, care a câştigat ediţia din 2014 a premiului literar "Augustin Frăţilă", în valoare de 10.000 de euro, va participa la o serie de evenimente culturale care vor avea loc în Bucureşti, până pe 14 februarie.

Luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti, Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, cărora le-a răspuns la întrebări, pornind de la volumul "Negustorul de începuturi de roman", apărut la editura Cartea Românească şi câştigător al premiului literar "Augustin Frăţilă" - romanul anului 2013.

La eveniment au participat, printre alţii, Sorana Mantho, corporate affairs director România şi Bulgaria - Philip Morris, compania care a acordat premiul, Iolanda Chioaru, reprezentant al Uniunii Editorilor din România (UER), instituţie care a organizat concursul, şi criticii literari Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache, membrii juriului.

"Aş vrea să vă spun, întâi şi întâi, că sunt foarte emoţionat, pentru că acest premiu se numeşte «Augustin Frăţilă». E, poate, chiar împotriva naturii, de fapt, să primeşti un premiu purtând numele unui fost prieten. E şi trist, şi frumos. Aş fi preferat să fie el aici, alături, şi să nu-l primesc (premiul, n.r.). Să bem şi să ne cânte. Aşa că îl evoc, întâi şi întâi, pe Augustin Frăţilă, un om pe care l-am cunoscut, împreună cu toată generaţia mea, la Uniunea Scriitorilor (...) Un om care era poet, dar care nu se punea el în faţă cu poezia sa. De fapt, l-am cunoscut ca trubadur, cântând poemele altora. (...) Era un om generos", a declarat Matei Vişniec, despre scriitorul şi cantautor Augustin Frăţilă (1953 - 2010), după care a fost numit premiul.

De asemenea, Matei Vişniec le-a spus celor prezenţi că încă se gândeşte ce va face cu banii oferiţi odată cu premiul "Augustin Frăţilă", dar că vrea "să-i risipească cultural", gândindu-se de fiecare dată la fostul său prieten Augustin Frăţilă.

"Mă gândesc acum ce să fac cu banii. Aş face ceva să-i facă şi lui plăcere. I-aş cheltui prin cafenelele Europei. Să scriu câte un poem în diverse cafenele, ca să-i facă şi lui plăcere. Să simt că e cu mine. Asta ar fi o metodă ca să-i facă şi lui plăcere, să-l iau cu mine, să-l iau prin locurile pe care el nu le-a vizitat, de pildă. Am să mă mai gândesc. În niciun caz n-am să-i ţin. Am să-i risipesc cultural vorbind, afectiv vorbind. De fiecare dată, gândindu-mă că, într-un fel, e sau va trebui să fie cu mine. Eu scriu deseori în cafenele. Poate că am să continuu, să vedem câte cafele pot plăti cu premiul «Augustin Frăţilă». Măcar să am eu atâta timp de trăit şi să scriu proză până când se epuizează aceşti bani", a declarat Matei Vişniec.

Scriitorul a mai spus că este foarte fericit că romanul său a fost votat de bloggeri. Regulamentul concursului a prevăzut ca cinci cărţi să fie selectate de un juriu de specialitate, format din criticii literari Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache, iar apoi romanele finaliste au intrat în etapa a doua de jurizare, în care 24 de bloggeri au ales câştigătorul premiului, acordând puncte de la 1 la 5 fiecărei opere. În cele din urmă, autorul al cărui roman a primit cel mai mare punctaj a fost răsplătit cu premiul literar "Augustin Frăţilă".

"Asta îmi face o enormă plăcere (faptul că romanul său a fost ales câştigător de bloggeri, n.r.), să ştiu că ciugulesc cărţi, că scriu acolo pe blogurile lor, că le place, că le-a plăcut jocul, că au dat note şi sunt foarte încântat că am participat la acest joc literar foarte frumos şi faptul că am ieşit eu (câştigător, n.r.) e un semn, în acelaşi timp, că n-am fost expulzat din limba română şi din literatura română, ceea ce este reconfortant", a mai spus scriitorul, la întâlnirea de la Bucureşti.

Mai mult decât atât, Matei Vişniec a menţionat că, deşi vine în România foarte des şi vorbeşte româneşte în fiecare zi la Radio France International (RFI), pentru că nu locuieşte în ţara noastră, "nu cunoaşte jocurile".

"Uneori, aş spune că până şi limba de astăzi îmi este străină. Dacă eu aş fi preşedinte o zi, aş da o lege pentru apărarea limbii române, care mi se pare maltratată, nu de scriitori, deşi există o generaţie care o maltratează destul de tare cu vulgarităţi inutile, mi se pare că este maltratată, în primul rând, de oamenii politici şi de cei care se adresează sau care vorbesc tot timpul, toată ziua, la radio şi la televiziune. O limbă neglijată, o limbă maltratată. O limbă în care împrumutăm neologisme inutile uneori. Prescurtăm. Această limbă cred că merită protejată puţin mai mult şi cred că cel mai mare deserviciu pe care îl fac limbii sunt aceşti oameni, în special oamenii politici, care se vor un model, şi care vorbesc cum nu trebuie, iar tinerii cred că e bine şi că pot să-şi permită şi ei aceeaşi naturaleţe. Există această tendinţă de a fi relaxat la televizor şi atunci spui ce-ţi vine fără să mai ţii cont de gramatică, de o anumită eleganţă", a spus Matei Vişniec, precizând că ar trebui să "ne apărăm mai mult limba".

Acesta a mai spus că sunt mulţi scriitori tineri care folosesc titluri în engleză pentru cărţi scrise în română, ceea ce este o formă de supunere, de "sclavie voluntară".

"Am observat cu câtă plăcere, cu cât delir, foarte mulţi autori tineri folosesc titluri în engleză şi pentru cărţi scrise în româneşte. Este o altă formă de supunere, acea sclavie voluntară, despre care vorbesc uneori filosofii. Adică, deja există pericolul de a fi colonizat de subcultura americană şi anglo-saxonă, acum mai facem şi noi un gest în plus pentru a accepta acest lucru", a completat scriitorul.

În cadrul întâlnirii, Matei Vişniec le-a mărturisit celor prezenţi la librăria Humanitas de la Cişmigiu că, tot timpul cât a fost plecat din România, a scris şi în franceză, şi în română.

"Mi s-a întâmplat ceva miraculos; cu cât scriam mai mult teatru în franceză, cu atât descopeream mai mult valenţele limbii române. (...) Limba română are o dublă potenţialitate absolut extraordinară", a spus câştigătorul premiului "Augustin Frăţilă, menţionând că a reînceput să scrie roman în limba română, în urmă cu 10 - 15 ani, "tocmai pentru a redeveni liber".

"Ar fi fost sinucidere curată să renunţ la limba română, deja era singura limbă în care eu trăiam fiorul poetic, este singura limbă în care simt poezia. Or, sunt lucruri care se opresc întotdeauna la graniţa dintre două limbi, poezia este un astfel de lucru, care se opreşte deseori la graniţa dintre două limbi. Chiar şi acum, cu cât trăiesc mai mult între două lumi, cu atât mi se pare că nu numai că România este un fel de loc de energii, de o mare profunzime, de o mare diversitate. E multă viaţă în România, faţă de locuri pe care le vizitez eu", a mai spus scriitorul.

De asemenea, acesta a precizat că, pentru că are o clasă politică coruptă, România "produce" mai mulţi tineri talentaţi decât în alte părţi ale lumii.

"Aş spune că această Românie, tocmai pentru că are o clasă politică coruptă şi care o deserveşte, produce, dintr-un fel de autoapărare, mai mulţi tineri talentaţi decât în alte părţi. Funcţionează ca un corp care trebuie să se apere şi, întrucât este compromis la vârf, încearcă, prin rădăcini, să producă mai multă frumuseţe, mai multă energie, mai mult talent. Cam aşa am impresia că este România şi vă spun că ori de câte ori vin cu prieteni francezi în România le place, (...) descoperă ceva ce ei nu cunosc, un fel de spontaneitate, un fel de capacitate de a improviza, un fel de generozitate", a completat Matei Vişniec.

Acesta a dat exemplu de un unii prieteni care, veniţi la Sibiu, au fost întrebaţi, la plecare, ce le-a plăcut cel mai mult în România, iar aceştia, după ce s-au sfătuit, au răspuns: "Cel mai mult ne-a plăcut că am putut pierde timpul".

"Iată ce lucru frumos! S-au simţit în afara agitaţiei care i-a construit, care îi manipulează, s-au simţit apăraţi, s-au simţit în altă parte, în altă zonă, s-au lăsat duşi de bucuria de a pierde timpul, de fapt, de a discuta, de a sta de vorbă, de a-i privi pe ceilalţi. O ţară care îşi poate permite să primească oameni ca să simtă ei că pot să-şi piardă timpul este o ţară foarte bogată. Noi ar trebui să vindem ca un brand de ţară acest produs: «Veniţi la noi să pierdeţi timpul!»", a mai spus scriitorul.

Cât despre cartea "Negustorul de începuturi de roman", câştigătoare al premiului "Augustin Frăţilă", Matei Vişniec a precizat că a încercat s-o scrie "aproape cu plăcere" şi ca să-şi facă sieşi plăcere, dar motivat şi de multe alte lucuri.

"Printre altele, ideea asta că suntem obsedaţi de începuturi. De pildă, aprindem televizorul şi butonăm, zapăm, deschidem 25 - 30 - 40 de canale. Nu ne uităm până la capăt la niciun program. Uneori facem şi cu viaţa la fel. M-a obsedat această idee", a spus Matei Vişniec.

Totodată, scriitorul a afirmat că i s-a părut important "să-şi investească viaţa în apărarea cuvântului şi în această poveste de dragoste cu cuvântul".

Pentru că cititorii şi-au arătat interesul de a dialoga cu Matei Vişniec şi i-au adresat întrebări, acesta a împărţit cu ei câteva secrete despre modul în care scrie.

"Secretul, uneori, când scriu un roman - şi o piesă de teatru, dar, mai ales, un roman -, este continuitatea. Nu contează cât scrii pe zi, ideal e să scrii o oră, dacă poţi două e mai bine. Dar să scrii în fiecare zi. Cred că romanul acesta ("Negustorul de începuturi de roman", n.r.) l-am scris aşa, timp de un an, poate un an şi două luni, câte o oră pe zi, dar el a zăcut în mintea mea, a stat tot timpul. Adică, timp de un an de zile, el a trăit în mine. Când m-am mişcat, în metrou, în călătorii, el era cu mine. Nu l-am lăsat din mână. În general - cel puţin aşa lucrez eu -, un roman, dacă îl abandonezi, o lună, două luni, după aia trebuie să reiei totul, trebuie să-l reîmbrăţişezi, să-l reciteşti şi să vezi unde ai rămas, unde s-a întrerupt, dar, dacă reuşeşti să-ţi impui această disciplină şi să scrii o oră pe zi, el creşte şi atunci fidelitatea pe care i-o arăţi te răsplăteşte, se răsfrânge şi asupra ta. Cam asta este strategia mea, nu mai mult de o oră pe zi, dar continuitate. Este o reţetă pe care o dau gratuit tuturor celor care vor să scrie. Funcţionează", le-a spus scriitorul celor prezenţi la librăria Humanitas de la Cişmigiu.

În plus, Matei Vişniec a menţionat că a scris mereu pentru public.

"Eu n-am fost niciodată un scriitor care să vrea să scrie pentru el sau care să facă autoterapie. Întotdeauna am avut impresia că, dacă scriu, trebuie numaidecât ca aceste cuvinte să meargă spre ceilalţi şi să aştept, de asemenea, un feedback, ca ele să se întoarcă înapoi altfel, prin emoţie, prin ceva. (...) Când scriu, eu mă gândesc la cei care mă vor citi şi spun «ia te uite, aici trebuie să fac ceva pentru cititorul meu, trebuie să-l surprind». Aşa înaintez", a mai declarat Matei Vişniec.

În decembrie 2014, scriitorul Matei Vişniec a câştigat ediţia de anul trecut a premiului literar "Augustin Frăţilă", în valoare de 10.000 de euro, distincţia fiindu-i acordată pentru volumul "Negustorul de începuturi de roman", publicat la editura Cartea Românească, în anul 2013. În cadrul acestui concurs organizat de Uniunea Editorilor din România (UER), cărţile finaliste au fost selectate de un juriu de specialitate, format din criticii literari Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache, din cele 65 de romane înscrise în competiţia pentru premiul în valoare de 10.000 de euro. Un juriu format din 24 de bloggeri a ales câştigătorul premiului.

Matei Vişniec a scris cinci romane, cinci volume de poezie şi un număr impresionant de piese de teatru, care au dat naştere la multe montări, în România şi în străinătate, se arată pe site-ul Cartea Românescă. Numele său a figurat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1987, trăieşte mai mult în Franţa şi o parte dintre piesele sale au fost scrise, de atunci încoace, în limba franceză. El este însă omul care se simte bine între două ţări, două limbi şi două culturi. Una dintre vocaţiile sale este aceea de a construi "poduri culturale" între ţara în care s-a născut şi ţara adoptivă unde lucrează, de altfel, pentru secţia română a postului Radio France Internationale. Numeroase premii au recompensat cele aproape cinci decenii de când Matei Vişniec lucrează pe teritoriul cuvântului. În România a fost premiat de Uniunea Scriitorilor şi de Academia Română, dar şi de alte instituţii, precum şi de diferite publicaţii, printre care Observator cultural şi Ziarul de Iaşi. În Franţa i s-au decernat premii la Festivalul de la Avignon, iar, în 2009, Premiul European pentru întreaga activitate de către Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici