Muzeul de Istorie a României a lansat un concurs internaţional pentru reabilitarea sediului său

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), care are în colecţiile sale aproximativ 750.000 de piese, reunind cele mai importante descoperiri arheologice şi documente istorice din ţară, a lansat, luni, un concurs internaţional pentru reabilitarea sediului său din Bucureşti.

1003 afișări
Imaginea articolului Muzeul de Istorie a României a lansat un concurs internaţional pentru reabilitarea sediului său

Muzeul de Istorie a României a lansat un concurs internaţional pentru reabilitarea sediului său

Demararea lucrărilor de consolidare a sediului Muzeului Naţional de Istorie a României se numără printre priorităţile strategice ale Ministerului Culturii în anul 2016. Astfel, Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR, şi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, au anunţat, luni, într-o conferinţă de presă, lansarea concursului internaţional de soluţii de arhitectură "Noul Muzeu Naţional de Istorie a României", organizat sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor.

La conferinţă au participat şi Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, Ana Maria Zahariade, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, şi Paul Ioan, director general al Profesional Construct.

În acest context, Ernest Oberländer-Târnoveanu a declarat că reabilitarea sediului MNIR va deveni realitate graţie conlucrării instituţiilor implicate în proiect. Totodată, directorul general al MNIR a accentuat faptul că patrimoniul muzeului a suferit degradări de-a lungul timpului, tocmai pentru că nu au fost condiţii propice pentru păstrarea obiectelor cu valoare istorică inestimabilă. Astfel, proiectul de consolidare a MNIR este o consecinţă firească a acestei stări de fapt. Totuşi, nu există încă o hotărâre certă privind mutarea patrimoniului aflat în acest moment în incinta MNIR în spaţii de depozitare prielnice sau în laboratoare speciale, pe parcursul desfăşurării lucrărilor de reabilitare, a precizat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

La rândul său, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a afirmat că acest nou proiect demarat este menit să configureze o consolidare ce se continuă încă din 2002, pentru MNIR, care este un "pol urban şi ideologic". Ministerul Culturii a colaborat cu Ministerul de Finanţe pentru alocarea fondurilor în vederea reabilitării MNIR şi va superviza licitaţiile privind noul proiect, a explicat Vlad Alexandrescu. "Proiectul MNIR va cântări şi pentru celălalt proiect cultural important, «2021 - Bucureşti Capitală Culturală». Datele coincid, muzeul s-ar putea redeschide în acelaşi timp cu celălălat proiect", a mai spus Vlad Alexandrescu.

Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a reiterat susţinerea Preşedinţiei României pentru acest proiect. "Preşedintele României susţine această iniţiativă în care Ordinul Arhitecţilor şi managementul muzeului au trebuit să rezolve o situaţie şi laudă abnegaţia celor care s-au angrenat în acest proiect, pentru a lansa un concurs internaţional. Un obiectiv de interes naţional ca MNIR poate să genereze coerenţă şi solidaritate dincolo de scena politică. Preşedintele României a considerat că soluţia administrativă a rezolvării acestei probleme este una de maximă transparenţă. Conflictele de interese sunt, astfel, evitate. Preţuirea istoriei este importantă", a spus Sergiu Nistor.

Directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a amintit şi de sprijinul primit din partea Ambasadelor Franţei, Austriei şi Portugaliei, pentru organizarea concursului.

"Instituţia şi clădirea au o semnificaţie unică în cultura şi istoria României. Emoţia acestui moment este legată de profesia de arhitect. Pentru arhitecţi, instituţia concursului duce indiscutabil la calitate arhitecturală maximă, creşte calitatea construcţiei, instituţie folosită în întreaga lume, mai puţin în România. Uniunea Arhitecţilor luptă pentru implementarea concursurilor. Este un moment important pentru că am reuşit să organizăm acest concurs internaţional. Majoritatea clădirilor notabile occidentale au fost construite prin astfel de concursuri. Sper că acest concurs va izbuti să arate cât de important este MNIR. Operaţia este complicată, pentru că spaţiul în care funcţionează MNIR nu este proiectat pentru a găzdui un muzeu. S-au făcut studii de expertiză şi s-au introdus într-o temă de proiectare care să invite arhitecţii, pentru a-i atrage să aducă cele mai potrivite soluţii", a declarat Ana Maria Zahariade, vicepreşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România.

Elaborarea proiectului de către Ordinul Arhitecţilor a fost posibilă datorită unei conjuncturi favorabile între instituţiile statului, a adaugat Ana Maria Zahariade.

La rândul său, Paul Ioan, directorul general al Profesional Construct, a lăudat proiectul arhitectural al MNIR original, accentuând faptul că noi lucrări se pot reglementa pe scheletul iniţial al clădirii. "Inginerii au gândit structura arhitecturală cât să o putem folosi şi astăzi. Pe patru hectare este un singur corp de clădire, deci există o unitate în limitele structurii proiectate", a spus Paul Ioan.

Totodată, Ernest Oberländer-Târnoveanu a afirmat: "Din decembrie 2006 până în prezent am sperat şi am încercat prin toate căile să repornim proiectul. Înainte ca lucrările să fie reluate, intervenţia profesioniştilor este necesară, pentru a nu văduvi patrimoniul de o clădire atât de importantă. Realizarea unui amendament la legea bugetului, proiect de lege demarat de Gigel-Sorinel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, a fost un pas necesar şi îi mulţumesc pe această cale".

Totodată, Gigel Ştirbu a precizat că a existat un proiect eşuat privind MNIR, dar speră ca, în 2021, muzeul să fie redeschis, iar eforturile pentru protejarea patrimoniului să fie un obiectiv concret al României.

Cei interesaţi să participe la acest concurs de reabilitare a MNIR se pot înscrie până la sfârşitul lunii mai. "În luna iunie, vom avea o jurizare după litera şi spiritul legii româneşti, dar şi a Uniunii Arhitecţilor. În luna iulie sper să cădem de acord pentru anunţarea câştigătorului. Din momentul începerii execuţiei, deci şi a finanţării, lucrările vor dura 5 ani", a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, precizând că primele expoziţii vor fi dedicate românilor din afară ţării, respectiv universului copilăriei.

Acesta a explicat, recent, pentru MEDIAFAX, că pentru proiectare este necesară o suma de 4.600.000 de euro, cu TVA. Totodată, suma necesară pentru lucrările la unul dintre corpurile instituţiei muzeale se ridică la aproximativ 3.400.000 de euro, pentru o perioada de doi ani. Despre costurile suplimentare, directorul MNIR a declarat că au fost făcute deja investiţii pentru relocarea muzeului. "Avem cumpărate materiale pentru ambalare şi transport. Am prevăzut în buget un milion de lei pentru ambalaje personalizate, dar această suma reprezintă doar 30% din ceea ce ar trebui să investim", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ernest Oberländer-Târnoveanu, precizând că va face o solicitare de suplimentare a subvenţiei la Ministerul Culturii.

Calendarul estimativ pentru desfăşurarea activităţilor este următorul: februarie - iulie 2016 - organizarea concursului internaţional de soluţii; septembrie - decembrie 2016 - începutul proiectării; 2017 - finalizarea proiectării şi începutul execuţiei; 2019 - finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi construcţie, precum amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale ("Centenarul desăvârşirii unităţii naţionale"); 2020 - recepţia; 2021 - recepţia finală.

În prima fază, inaugurată în anii 2019 - 2020, "Noul Muzeu Naţional de Istorie a României" va prezenta publicului următoarele expoziţii permanente: "Preistorie", "Geto-dacii" şi "Dacia romană", "Evul Mediu", "Epoca modernă şi contemporană", "Tezaurul istoric", "Cabinetul Numismatic", "Lapidarium", "Muzeul Naţional Filatelic", "Istoricul zonei, clădirii şi al MNIR". Ulterior, în anii 2021 -2022 se vor deschide alte două expoziţii permanente: "Românii din afara graniţelor" şi "Istoria copilăriei" (titlu provizoriu).

"Noul Muzeu Naţional de Istorie a României", prin reorganizarea spaţială şi funcţională, dar şi prin dezvoltarea ofertei culturale şi "de loisir", îşi propune să atragă cel puţin 300.000 de vizitatori anual, precum şi o prezenţa similară în mediul virtual. În acelaşi timp, se va urmări atragerea unui public mult mai divers decât până în prezent.

Muzeul Naţional de Istorie a României a fost înfiinţat în anul 1970, fiind "cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectiva cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii", se arată pe site-ul instituţiei.

În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile MNIR, pentru a ilustra mileniile de istorie ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci.

Clădirea care adăposteşte muzeul este ea însăşi un monument istoric, ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic de inspiraţie germană. Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, astfel încât procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentanţilor muzeului, în ultimul deceniu.

Potrivit site-ului instituţiei, în ciuda dificultăţilor pe care reabilitarea le-a generat, s-a reuşit că trei dintre secţiile expoziţiei permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul şi Columna lui Traian) să rămână deschise, iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazdă mai multor expoziţii temporare.

Muzeul Naţional de Istorie ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani - 6.000 ani i.e.n), cultură materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-române şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului român, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Naţional de Istorie a României se numără brăţări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele ÎI-I i.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi monede de argint şi bronz.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici