O carte pe zi: „Despre iubire şi (alte) ispite” de Dragoş Ghiţulete

Dragoş Ghiţulete, născut în 1974, a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, a fost redactor de carte şi jurnalist, realizând, printre altele, emisiuni culturale şi politice la RFI România, a fost premiat pentru emisiunile sale şi a debutat în 2007 în volumul colectiv Cartea cu bunici, la Editura Humanitas. A publicat apoi alte două romane.

Cartea de faţă este una de proză scurtă. Cuprinde 17 povestiri în care se întâlnesc tipologii umane dintre cele mai diferite şi în care ideea de bază este că iubire e departe de idealul pe care ni-l imaginăm: iubiri neîmpărtăşite, bărbaţi însuraţi, fete naive lăsate gravide, crime din iubire, relaţii care produc frustrări, căsnicii scurte şi banale, traume, mărunţişuri cotidiene pe care le ştim, care ţâşnesc pregnant din pagină.
Subliniază pe coperta a patra Radu Paraschivescu: „Femei sau bărbaţi, şoferi adunaţi în benzinării sau bone blazate, rebeli sau conformişti, duplicitari sau alcoolici – cu toţii împart soarta perifericului căruia viaţa n-a ştiut să-i surâdă altfel decât cu gura ştirbă. Semnul lor de recunoaştere e ruptura, indiferent dacă se pregătesc să alerge un maraton al supravieţuirii, să se smulgă din promisiunea confortului sau să se mute dintr-un pat în altul şi dintr-o dezamăgire în alta. Happy-endul e o erezie pentru aceşti dezmoşteniţi. Înstrăinarea, în schimb, îi aşteaptă să se trezească şi-i duce la culcare zi după zi.”

Iată un exemplu de stil: „Nu m-am simţit foarte confortabil când mi-a reproşat că mă comport uneori ca fostul ei iubit. A simţit poate nevoia să mă facă să sufăr, să vadă cum îmi tremură buzele când îmi spune despre acea relaţie. Poate era şi o mică răzbunare pentru ce i-am făcut în trecut. Era vorba de un bărbat însurat, aici m-a privit în ochi, parcă voia să spună: şi cu tine am continuat să mă văd după ce te-ai însurat cu Judith. Era comod pentru el, nu-şi mai iubea soţia sau cel puţin aşa zicea. S-a lăsat dusă de val. Despărţirea s-a produs brusc. Nu fusese nici o clipă vorba de copil, deşi el îi spusese că ar vrea să divorţeze. Să nu o ia prea repede, e încă tânără şi nu are în calcul maternitatea. Când el, într-o noapte în care băuseră ceva mai mult, şi-a scos prezervativul şi a terminat în ea, şi-a dat seama că nu mai poate continua. L-a părăsit a doua zi fără să îi spună nimic. A avut noroc, nu a rămas însărcinată. Abia ce a urmat i-a provocat scârbă. El a scris o carte, la limita pornografiei, în care şi-a vărsat toate frustrările că fusese părăsit. Toate partidele lor de sex erau descrise cu lux de amănunte. Am simţit o nevoie organică să citesc romanul. Am şi făcut-o, noaptea următoare, când Audrey dormea.”

Dragoş Ghiţulete – Despre iubire şi (alte) ispite. Editura Politom, colecţia Egoproză. 203 pag.