O carte pe zi: "Părinţi", de Diana Bădica. Un roman autobiografic în care găseşti de toate

Un roman autobiografic în care găseşti de toate: stratificări sociale, violenţă domestică, diferenţe între sexe.

75 afişări
Imaginea articolului O carte pe zi: "Părinţi", de Diana Bădica. Un roman autobiografic în care găseşti de toate

O carte pe zi: "Părinţi", de Diana Bădica

Diana Bădica s-a născut în 1985 la Slatina, a studiat psihologia şi ştiinţele educaţiei şi sociologie şi asistenţă socială. A debutat în 2014 cu un volum de poezie, iar cartea de faţă este primul ei roman. Unul autobiografic. Apreciat ca o formă de terapie prin care autoarea se confruntă cu traumele trecutului, adică anii până la adolescenţă trăiţi în Slatina, împreună cu părinţii, evenimentul traumatizant fiind moartea unui frăţior handicapat. "Astăzi ştiu că, deşi au rămas lucruri de rezolvat, am ieşit din luptă. Florinel nu a coborât încă din spatele meu, dar m-am da un pas înapoi, ca să-i văd umbra mai bine."

"Povestea Ioanei Negrila, protagonista acestui roman - scrie Ovidiu Verdeş pe coperta a patra -, este marcată de doua evenimente traumatizante. In copilărie, boala fratelui ei mai mic o privează de atenţia părinţilor, făcând-o să se simta neglijată. După moartea lui Florinel, în perioada adolescenţei, atunci când lucrurile par să reintre in normal, părinţii se despart. Urmarea este că, ajunsă la maturitate, Ioana trăieşte singură, convinsă că orice încercare de a-şi întemeia o familie este sortită eşecului. Cititorului nu-i va scăpa, fireşte, faptul că datele biografice ale personajului coincid cu cele ale autoarei. Naraţiunea la persoana întâi îi va sugera, în plus, că schimbarea de nume e menită să prezinte ca ficţiune o experienţă de viaţă strict autentică. Ar fi însă o greşeală să reducem romanul la faptele de la care a pornit. In primul rând, ca povestitoare, Ioana nu se confundă cu personajul omonim, ea istorisind cu vervă anecdote despre nenumărate alte personaje. In al doilea rând, există, de fapt, nu una, ci trei «Ioane» cu voci distincte: fetiţa naivă, adolescenta orgolioasă şi femeia matură, care îşi rememorează viaţa. Principala calitate a romanului, remarcabilă pentru un debut, constă în această extraordinară mobilitate a punctului de vedere."

Părinţii Ioanei sunt muncitori fără studii. Tatăl ei ascultă emisiunea muzicală a lui Iosif Sava mai mult din snobism. E mai degrabă pasionat de fotbal. Trăiesc într-un bloc anodin din Slatina, cu multe familii la fel de sărace şi lipsite de perspective, poveştile lor, din comunism şi postcomunism, oferindu-i autoarei prilejul să reliazeze un fel de autobiografie sociografică. "Trecuseră prin multe. Explodase blocul, în doi ani muriseră Ceauşeştii, Florinel şi domnul Barbu. Apoi s-au deschis magazine second hand în tot oraşul, case de amanet, chişcuri cu dozatoare TEC, săli de jocuri mecanice, pelerinaj la Caritasul din Cluj, despre care tata a ştiut de la început că era o ţeapă, mai ales după ce Păunescu a îndemnat la televizor oamenii să participe la schema piramidală."
Găseşti de toate: stratificări sociale, violenţă domestică, diferenţe între sexe. Intâmplările banale se aglomerează fără să dea un sens vieţii. Deşi, o părere, mai puţina aglomerare ar fi adus un plus de interes romanului.

"Mi-a spus odată un sportiv - spune Diana Bădica - că tot ce trebuie făcut e un pas în direcţia potrivită, restul vine de la sine, pentru că visul e deja acolo. In 2013, tot ce-mi doream era să spun adevărul meu, povestea unui copil bolnav si a familiei sale. După ce-am scris povestirea «Florinel», lucrurile păreau încheiate. Nu mai vedeam ce-aş fi putut adăuga, drama era o dramă ca atâtea altele. Dar mi-am dat seama că abia făcusem primul pas în direcţia potrivită. Incepând din acel punct, am scris pur şi simplu: cu pauze de documentare, lăsând episoadele să se aşeze de la un capitol la altul, dar ştiind mereu unde vreau să ajung. Incerc să aduc componenta socială mai aproape de cititor, vreau ca, prin poveste, oamenii să înţeleagă lumea in care trăim. Ioana, ce n’est pas que moi."

Diana Bădica - "Părinţi". Editura Polirom, colecţia Egoproză. 308 pag.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici