Competiția pentru șefia DIICOT: Șeful DIICOT Timișoara promite o „ofensivă totală” împotriva drogurilor. În Portul Constanța, școli și toate marile festivaluri. Șefa DIICOT Pitești spune că procurorii nu știu pe cine să sune în cazul unei amenințări cu bombă

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, a finalizat interviul pentru funcția de șef al DIICOT în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției. O parte din membrii comisiei au fost apreciativi cu privire la prestația și prezentarea șefului DIICOT Timișoara.

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, răspunde întrebărilor comisiei de interviu:

• „Noi la Timișoara am avut rezultate remarcabile pe traficul de migranți, am contribuit la intrarea României în spațiul Schengen”
• „Trebuie să stimulăm procurorii să se înscrie pentru funcții și posturile vacante, resursa este remarcabilă. Am pierdut oameni valoroși, au plecat la PG și DNA”
• „Nu sunt adeptul disjungerilor și fragmentărilor dosarelor penale”
• „Ca să degrevăm judiciarul, trebuie să întocmim mai multe acorduri de recunoaștere a vinovăției. Dar trebuie să livrăm și rechizitorii de mai bună calitate”
• „Pentru acordurile de recunoaștere a vinovăției este esențială recuperarea prejudiciului. Nu am fost obsedați de ideea detenție la încheierea acordurilor de recunoaștere. N-am întâmpinat probleme din partea instanțelor când le-am încheiat, a existat un echilibru”
• „Mai suntem cam 10 persoane în DIICOT de la începutul instituției. Majoritatea suntem în DIICOT Timișoara.”
• „Pun accent nu numai pe profesionalism, ci și pe sinceritate, moralitate„
• „Este important de recâștigat încrederea populației. La Timișoara am avut un asemenea caz, feedbackul a venit imediat”
• „Principala mea calitate este onestitatea și loialitatea față de instituție. Am făcut ca oamenii să graviteze în jurul meu”

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara:

• „Vom face traininguri, vom angrena specialiști din zona IT, criptomonede”
• „Aș dori înființarea unui hub tehnologic la Timișoara”
• „Trebuie întărit DOS/ Direcția de Operațiuni Speciale”
• „Aș vrea ca urmărirea penală să se facă ritmic”
• „La festivaluri, voi acționa pe prevenție. Toate instituțiile implicate în organizarea de festivaluri trebuie să se implice. Nu am avut semnale negative, nici la Constanța, nici la Cluj, sesizări nu au fost foarte multe”
• „Aș vedea zile Z pe anumite categorii de infracțiuni și pe anumite zone. Zilele Z care sunt acum s-au cam diluat”
• „Nu vreau să ajungem dependenți de AI. Nu trebuie să ne domine. Este utilă, dar nu aș generaliza”
• „ANAF trebuie să iasă din amorțeală și să producă rezultate„

Ministerul Justiției anunță programul interviurilor pentru candidații înscriși pentru șefia marilor parchete

UPDATE. Start în lupta pentru șefia marilor parchete: Alex Florența și Marius Voineag renunță la șefiile Parchetului General și DNA. Cine și-a depus candidatura și ar putea fi noii șefi ai marilor structuri de parchet

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara: „Trebuie să vorbim și de românii din diaspora. Generează foarte multă criminalitate, dar avem și multe victime din traficul de persoane. Vom coopera cu magistrații români de legătură”.

„Trebuie să descentralizăm comunicarea la nivelul DIICOT. Ne vom face conturi pe rețelele de socializare. Cetățenii să vină spre noi”.

„Vom câștiga lupta cu criminalitatea organizată din România. Cum? Ne vom lupta. Ca să-l citez pe Churchill: sânge, trudă, lacrimi și sudoare. Vom câștiga, sunt foarte optimist„.

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara: „În 2025, România a fost ținta unor atacuri hibride, de sorginte rusă, care au încercat să ne testeze capacitățile operaționale. Au fost combătute de SRI și organele specializate”.

Miron susține că trebuie intervenit „energic” împotriva grupărilor infracționale interne.

„Trebuie să se și vadă că s-a făcut Justiție. Trebuie calitate înaltă a urmăririi penală”, spune Miron.

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, prezintă mai multe puncte pentru revigorarea DIICOT:

• Capacitate de reacție rapidă
• Flexibilitate la noile provocări
• Prioritizarea anchetelor penale cu impact în mediu infracțional.
• „Pe zona de droguri, ofensiva va fi una totală. Avem hotărârea CSAT din octombrie 2023, unde drogurile sunt o problemă de siguranță națională. Prioritățile sunt pe traficul stradal, instituții publice/ scoli, traficul în rândul minorilor„
• „Trebuie să prevenim traficul de droguri. Reducerea ofertei de droguri va pune accent pe destructurare de rețele și detecție”
• „Suntem o rută de tranzit pe heroină și cocaină/ Afganistan, Columbia”
• „Portul Constanța este un hub important. Este principala rută de intrare a drogurilor din România. Trebuie să închidem acest coridor național„.
• „Trebuie întărită secția a 2-a a DIICOT”
• „Procurorii sunt sufocați de dosare, trebuie revitalizată structura”
• „Avem un nou fenomen îngrijorător: apariția fentanilului. Am avut la secția a 2-a două cazuri, drogul e mai puternic decât cocaina și heroina”
• „O altă prioritate a mea este prevenirea consumului de droguri la marile festivaluri din România„
• „În cazul traficului de persoane, trebuie să avem fermitate în urmărirea penală. Și condamnări cu executare”

UPDATE. Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara: „Este cea mai mare afluență de candidați la DIICOT, cea mai râvnită funcție, mă face să cred că este altceva”

• „Am fost izolați, comunicarea nu a fost bună. Din punctul de vedere al resurselor umane, noi am suferit”
• „Nu am fost atractivi față de tinerii procurori”
• „Este necesară o schimbare la DIICOT”
• „Structura trebuie să fie vie, activă, dinamică, adaptată așteptărilor societății”

UPDATE. Codrin Horațiu Miron, șeful DIICOT Timișoara, începe interviul la ministerul Justiției. Procurorul povestește despre dosarele dificile, complexe în care a lucrat. De 21 de ani, Codrin Miron activează în DIICOT.

UPDATE. Interviul Antoniei Diaconu pentru șefia DIICOT s-a încheiat. Ultimul intervievat la ministerul Justiției este șeful DIICOT Timișoara, Miron Codrin Horațiu. Bogdan Pîrlog, al 5-lea candidat, s-a retras astăzi din cursa pentru șefia Direcției.

UPDATE. Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești, continuă să răspundă întrebărilor comisiei de interviu de la ministerul Justiției:

• „N-am nicio treabă cu matematica. Am făcut limbi străine. (…) Dacă facem un cadru în care să cerem banii mai repede, plata unei expertize, să plătim un traducător mai repede. Sunt foarte multe tipuri de ordonanțe diferite. E bine de făcut niște hârtii, tipare, în care centrul să știe ce ceri„. Procuroarea vorbește despre circuitul hârtiilor în DIICOT – centru – servicii teritoriale. Aceleași probleme sunt și cu Poliția, spune ea.
• Revin în discuție problemele de comunicare din DIICOT: „Nu e rocket science să comunici cu presa”.
• „Judiciarul de la structura centrală este plin și tot timpul se caută procurori să facă judiciar”
• „Putem da premii simbolice procurorilor, contează să te laude cineva. „
• Antonia Diaconu spune că dacă ar fi numită șefă DIICOT ar face naveta București – Pitești.

UPDATE. Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești:

• „Este un ordin intern care vorbește despre denunțuri. Când un inculpat este trimis în judecată de o structură teritorială, orice denunț al acelei persoane trebuie făcut la respectiva structură teritorială”.
• „Nu știm să ne prezentăm, să ne vindem lucrurile…”

Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești, se plânge că este greu să retragă banii din fonduri operative. „Nu vinde nimeni droguri, noaptea, pe caiet”.

„Crystal costă 150 de lei gramul, cocaina costă 100 de euro gramul. Ca să scoți droguri de pe piață, trebuie din ce în ce mai mulți bani”.

Antonia Diaconu spune că procurorii din DIICOT nu sunt ascultați despre ce probleme au.

UPDATE. Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești:

• „Sunt servicii care sunt pline, sunt servicii teritoriale care sunt pe avarie„
• „Mie îmi e greu să vorbesc despre mine însămi. Dar sunt insistentă când vreau ceva„
• „Pe siguranță națională, trebuie o colaborare mai bună cu serviciile de informați”.
• „Trebuie train-uiți foarte bine procurorii care s-ar putea lovi de orice amenințare de tip terorist. Noi nu avem momentan o istorie de așa ceva, sper să nici nu avem. În România nu ne-am lovit de amenințări teroriste cum am văzut în Europa. Prevenția e mai bună decât tratamentul. Dar trebuie să facem, în orice formă putem să le găsim, comună cu serviciile de informații, separat, și-și, modalități și niște tipare, niște matrice în care învățăm niște pași în cazul în care ne lovim poate prima dată de așa ceva, să știm exact pașii pe care trebuie să îi facem: să știm pe cine să sunăm, să știm cum să reacționăm. Pentru că este foarte important în momentul în care te lovești de o astfel de problemă, pentru prima dată în viața ta, de o amenințare cu bombă, să știi ce să faci…La nivelul ST Pitești nu ne-am lovit de așa ceva, dar la nivelul structurii centrale știu că sunt (n.r. specialiști), din păcate destul de puțini momentan. Dar cei care sunt ar putea instruiască și pe alții…Sunt niște dosare mai delicate, lucrurile sunt mai ermetice.”
• „Încă noi cărăm dosare fizic la București ca să fie semnate, apoi le transferăm înapoi în teritoriu să le depunem în instanțe. Nu avem suficiente semnături digitale. (…) Cărăm dosarele cu mașina, este o vulnerabilitate, șoferul poate face accident„.
• „Pornografia infantilă este foarte multă, foarte multă. Este și o problemă de educație. Avem 2 procurori la Pitești. (…) La nivelul tinerilor acum se face schimb de filmulețe”

Antonia Diaconu critică organizarea continuă a „Zilelor Z”. „Sunt redundante. Sunt oameni care știu că vine Ziua Z, nu mai facem nimic o perioadă.”

UPDATE. 3 măsuri pe care le-ar lua Antonia Diaconu ca șefă DIICOT:

• „O diagnoză”
• „Trebuie văzut ce nu merge bine”
• „Aș revedea ordinele interne date de-a lungul timpului, care pot să ajute sau să încurce urmărirea penală”
• „Ce aș face eu? Aș transmite un mesaj de deschidere, aș încuraja pe toată lumea să vină să spună toate problemele”
• „Sunt serviciile de la graniță, care au probleme cu contrabanda. Fiecare serviciu are tipicul lui”

UPDATE. Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești, prezintă criteriile pentru a conduce DIICOT și viziunea sa:

• Experiență reală în urmărire penală. O am.
• Experiență managerială. O am.
• Capacitate de a lua decizii asumate, în situații dificile, decizii rapide.
• „Știu ce înseamnă dosare complexe, le-am depus. Știu ce înseamnă să ai mii de dosare în fișet”
• „Mi s-a reproșat de-a lungul timpului că vorbesc destul de mult, nu îmi pare rău. Am putea să comunicăm mai mult, mai adecvat, mai pe înțelesul cetățeanului”
• DIICOT nu are nevoie de o reinventare, avem „materie primă” suficientă ca să avem dosare multe. Este nevoie de un manager care să o stabilizeze, să îi dea forța reală.
• „În spatele cifrelor, avem situația reală. Să ne orientăm spre dosarele importante, de elită„
• „Articolul 4 sufocă toate dosarele din structurile teritoriale„
• „Foarte importantă este resursa umană de calitate”
• „Cei care vin în DIICOT au o pasiune. Căutăm tipul de om, de procuror, care să dea societății din pasiunea lui”
• „Parchetul nu este diferit de societate, vine din societate”
• „Dacă oamenii nu doresc să vină în DIICOT, este clar că este o problemă”
• Antonia Diaconu se plânge și de lipsa polițiștilor judiciari la DIICOT. 
• „Pierdem timpul în dosare…Avem câțiva polițiști la Pitești. Un polițist trebuie să se ducă la laboratorul de la Craiova drogurile, apoi se duce la București să le depună. Pierde 2 zile în 2 orașe diferite ca să aducă o hârtie care îmi trebuie în dosar. Ne trebuie facilități ca să nu mergem cu drogurile după noi. „
• „Trebuie să vorbim și la firul ierbii, fotbalistic. Laboratorul / IGPR, camera de corpuri delicte ține tot de IGPR. Se cheltuie destui de mulți bani în țara asta„
• „Nu avem criminalist”
• „Suntem pe live și n-aș vrea… Avem o perioadă din an în care nu putem cumpăra autorizat droguri…Eu cer bani și avem o perioadă contabilicește (sic) în care nu putem cumpăra..Mă gândesc că ați prins ideea și să nu dau alte idei”
• „E nevoie să comunicăm mai mult, pe rețele de socializare..”

UPDATE. Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești, își prezintă candidatura la șefia DIICOT, în fața MJ. Diaconu spune că a făcut o petrecere la plecarea din avocatură și a depănat amintiri.

UPDATE. Alina Albu finalizează după 2 ore și 13 minute interviul de la ministerul Justiției. Urmează să își susțină candidatura pentru șefia instituției, Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești.

UPDATE. Alina Albu: „De curaj și de asumare nu duc lipsă. De alte lucruri duc eu lipsă”.

Albu este întrebată de resursele ei personale: „Am o familie extraordinară, un soț deosebit, 35 de ani de relație, foști colegi de liceu. Nu mă întreabă de ce sunt încruntată. (…) Sunt oameni frumoși în DIICOT”.

UPDATE. Șefa DIICOT spune că zone de crimă organizată au o anumită „faimă” locală și oamenii se tem să denunțe infracțiuni. În ultima jumătate de oră, Alina Albu a descris situații cu care s-a confruntat Direcția pe combaterea traficului de droguri. „Polițiștii trebuie să cunoască comunitățile”.

Alina Albu repetă că nu are șef la Biroul de Presă al DIICOT. „E clar că trebuie să comunic altfel. Mai clar, mai pe înțelesul publicului”, spune Albu.

Alina Albu admite că n-a organizat la DIICOT nicio conferință de presă în 3 ani, ci doar o reuniune informală cu ziariștii acreditați. 

UPDATE. Alina Albu susține ca practică neunitară între centru și structurile teritoriale ale DIICOT ( acuzare vs renunțare la urmărirea penală) este „liber arbitru” al procurorilor.

UPDATE. Alina Albu vorbește despre practica unitară din serviciile teritoriale ale DIICOT. Arată că la Giurgiu rămăsese fără personal. „Avem un om la Teleorman, un om la Giurgiu, un om la Ialomița. N-ai cum să închizi aceste birouri, trebuie să facem și reprezentare în instanțe”.

„Procurorii DIICOT au asigurat 59.000 de reprezentări în instanță în 2025”

„La Galați este ceva ce nu îmi pot explica. Funcționăm la limita oricărei avarii, dar eu cifre remarcabile. Sunt 3 oameni – 1 în concediu de maternitate iar varianta găsită, de comun acord, a fost să preia presiunea dosarelor doamnei care este în concediu, iar structura centrală a preluat dosarele vechi”.

„Lumea comandă droguri prin Telegram, Darknet. Prin sistem Drag & drop se duc și ridică„.

UPDATE. Alina Albu, procuror șef DIICOT:

• Traficul de persoane este online. 50% este trafic intern. Acum se face pe sentiment.
• „Trebuie să deveni la fel de digitali ca infractorii”
• „Singura metodă de a accesa aceste rețele este să te transformi digital, să fii printre ei”.
• „Inteligența Artificială poată să asiste, dar nu poată să decidă. Există riscul ca procurorul să devină dependent de AI. Să ceară părerea AI.”

Alina Albu propune un proiect pilot în DIICOT bazat pe AI care să analizeze date.

UPDATE. Alina Albu răspunde întrebărilor comisiei de interviu:

• DIICOT apără siguranța națională, combaterea terorismului este în sarcina DIICOT. Cooperarea cu SRI este permanentă. Pe amenințarea hibrid emergentă DIICOT a fost în linia 1, a fost colectorul, a acționat în perioade cruciale.
• Am primit sesizări din partea poliției pe extremism și manifestări extremiste. Am o foarte bună colaborare cu serviciile, cu SRI, dar în acest serviciu pe combaterea amenințărilor la siguranța națională am avut 6 polițiști, acum am 1. Niciuna dintre solicitările către MAI nu a fost aprobată.
• Azi am 66 de polițiști din MAI detașați la DIICOT, ca în 2023.
• În 2023, problema traficului de droguri a fost dusă în CSAT. Avem grupuri operative, grupuri locale, avem zone roșii. 

UPDATE. Procurorul șef DIICOT, Alina Albu: „DIICOT a scos din piață peste 5,3 tone de droguri de risc și mare risc în ultimii 3 ani. Introducerea drogurilor în țară este din ce în ce mai ingenioasă”.

„Grupările activează în online (…) Drogurile sunt aduse cu submarinul în porturi. (…) România a devenit piață emergentă pentru consumul de droguri. (…) Șefii rețelelor sunt cei mai periculoși. Fără prinderea lor, a banilor lor, nu vom reuși să combatem fluxul de substanțe”, spune Albu.

UPDATE. Procurorul șef DIICOT, Alina Albu, susține că a recompartimentat Direcția și a înființat noi structuri după tragedia de la 2 mai. Albu prezintă și datele de bilanț ale DIICOT pe 2025: „Cea mai mare provocare pentru un procuror DIICOT este dosarul mai vechi de 5 ani în care trebuie să dai soluție. Mesajul meu a fost: sanitizați fișetele. Trebuie să lucrăm în prezent„.

UPDATE. Alina Albu, șefa DIICOT, își susține candidatura pentru un nou mandat. Albu vorbește despre personalul DIICOT, pregătirea lui și subdimensionare.

UPDATE. Interviul Ioanei Albani de la MJ a luat sfârșit. Urmează ca actuala șefă a DIICOT, Alina Albu, să își susțină candidatura pentru un nou mandat.

Albani: „Aș vrea să văd la DIICOT progres. Asta înseamnă ca activitatea infracțională să scadă”.

„Cooperarea dintre DIICOT și SRI a fost întotdeauna, conceptual, sănătoasă. Nu au fost divergențe de opinie cu privire la parcursul penal al unui dosar”, spune Ioana Albani.

UPDATE. Albani vorbește despre traficul de persoane: „Este una din infracțiunile în care trebuie să dobândești foarte multe calități. O victimă minoră trebuie tratată în mod diferențiat. Pregătirea profesională face diferența în mod clar…Este vorba de modul de audiere, tehnică, audierea unui minor”.

UPDATE. Albani este întrebată despre o „regândire” a competenței DIICOT, partajată cu DNA. Răspunde: „Ciclic apare această problemă a rafinării competenței. Sunt argumente și pro și contra. Rafinarea competenței nu a dus și nu a diminuat fenomenul infracțional și nici activitatea. O formulă optimă nu am identificat. Poate să nu fie opțiunea noastră, poate fi o opțiune legislativă, merită să fie discutată, luată în calcul, cu cifrele pe masă.”

UPDATE. Ioana Albani: „Să spunem că s-au făcut pași importanți. Începând cu 2024, sunt cea care prezidează întâlnirile grupului de lucru operativ combatere, în domeniul traficului de droguri pe zona București Ilfov. Există astfel de grupuri la nivelul întregii țări.

Sunt create ca urmare a unei decizii CSAT din 2023 și raportăm anumite lucruri, pe cale ierarhică, până la nivelul CSAT. Acest mod de lucru ne arată foarte clar că suntem pregătiți dar nu lucrăm sistematic în această direcție.

În cadrul grupului de lucru, nu pot dezvălui multe, dar se creionează planuri operaționale care, la nivelul fiecărui județ, cel puțin în materia traficului de droguri, pot să aducă coerență în acțiune. Nu pentru că le facem într-o singură zi, ci pentru că ne ducem acolo unde trebuie. Există un mecanism.”

„DIICOT, spre deosebire de DNA, trebuie să lucreze mai mult cu sursa externă, decât cea internă (…) Vreau să cred că și ținta conducerii MAI este reducerea traficului de droguri și nu alta„.

Albani dezvăluie că rapoartele grupurilor de lucru sunt transmise pe cale ierarhică până la nivelul CSAT.

UPDATE. Ioana Albani : „Intelligence led prosecution nu produce probe, ci cunoștințe din mediul infracțional”.

„Dacă ajungem în zona de aprovizionare de droguri, din stradă, este vorba de mai multe persoane, acea țintă nu îți mai produce atâtea dosare. Politica noastră penală trebuie să tindă spre scădere, nu spre creștere. Capturile mari trebuie să ducă la mai puține dosare, nu la mai multe, pentru că nu mai este marfă”.

UPDATE. Ioana Albani răspunde întrebărilor comisiei de la ministerul Justiției:

• Procurorii trebuie să aibă cunoștințe pe investigațiile financiare, în zona de criptomonede și în zona de investigații informatice.
• Traficul de droguri are o dimensiune puternică financiară, produce bani. Corpul judiciar trebuie să acopere și aceste capacități: analizele financiare.
• Anul trecut a existat un control în DIICOT pe înregistrarea denunțurilor. Au fost constatate neregularități, în anumite zone – sistematic, în altele – poate din necunoaștere, este vorba de circuit. Circuitul este foarte important, trebuie să fie respectat, altfel poate profita mediului infracțional. Structurile teritoriale care primeau denunțurile nu verificau situația de la structura centrală.
• Am avut critici și de la DNA, pe această temă.
• La cazuri de omor, se fac denunțuri pe droguri, dar beneficiază pentru „două bile” de îndulcirea pedepsei.
• Lupta cu drogurile este o luptă de uzură. Sunt necesare intervenții legislative. În București, până în 2023, ne-am confruntat cu o substanță care a circulat foarte mult. Apoi a apărut cea de-a doua, care încă macină Bucureștiul, este vorba de substanțele psihoactive. Bucureștiul are o problemă importantă.
• Sunt structuri teritoriale care trimit în judecată pentru cantități la care structura centrală nu trimite în judecată. Este vorba de deținere de droguri. Sunt diferențe între zona rurală și campusuri studențești, de exemplu.
• Pe partea de pornografie infantilă nu s-a făcut nimic special, la nivel de Parchet General.
• Sesizările noastre sunt sărace, în raport cu baza sesizării.
• Avem 4 oameni la DIICOT pe analiza informațiilor. Ne trebuie o analiză pe fenomenele infracționale.
• Ne trebuie o culegere de informații din mediul infracțional, țintită, din zonele care ne interesează cel mai mult.

UPDATE. Albani își prezintă proiectul de management pentru șefia DIICOT:

• reducerea fenomenelor infracționale prin prevenție
• DIICOT are o rată o condamnărilor de 98%
• În 2025, DIICOT a avut peste 48.000 de dosare de soluționat, au fost soluționate peste 19.000, peste 4000 de inculpați au fost trimiși în judecată anul trecut.
• Problema nu ține de resurse, ci de direcția în care le utilizăm.
• DIICOT este o instituție solidă, matură, cu rezultate incontestabile. Însă acțiunile noastre trebuie să producă efecte, efectele trebuie să fie cuantificabile, trebuie să scadă fenomenul infracțional.
• La traficul de droguri, contează intervențiile în mediul infracțional: dacă ai afectat nucleul de distribuție, nucleul decizional, profitul. Domnul Cerbu a făcut o astfel de matrice când era la DIICOT, a fost un foarte bun punct de plecare.
• Trebuie să păstrăm un standard profesional ridicat la nivelul resursei umane

UPDATE. Ioana Albani a început interviul pentru șefia DIICOT în fața comisiei de la ministerul Justiției. 15 ani a lucrat în zona criminalității informatice și ulterior în zona combaterii traficului de droguri.

Știrea inițială: Interviurile pentru conducerea DIICOT se desfășoară pe parcursul a două zile, având în vedere numărul mare de candidați.

Astăzi, începând cu ora 9.30, se desfășoară doar audierile pentru funcția de procuror șef DIICOT.

Prima care va fi audiată de comisie va fi Ioana Bogdana Albani, fostul procuror şef adjunct al Direcției.

A doua audiere va fi a actualului procuror șef al DIICOT, Alina Albu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.

În cursa pentru funcția de procuror șef DIICOT a intrat și Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești, care va susține interviul de la ora 12.30

A patra candidatură pentru șefia DIICOT este a actualului procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT.

A cincea candidatură, care va susține interviul de la ora 15.30, este cea a procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, care și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT și pentru șefia DNA.

Cei 5 candidați pentru șefia DIICOT susțin interviurile în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere respective.

Candidaturile pentru funcțiile de procuror șef adjunct DIICOT vor fi audiate joi, pe parcursul întregii zile.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.