UPDATE. Start în lupta pentru șefia marilor parchete: Alex Florența și Marius Voineag renunță la șefiile Parchetului General și DNA. Cine și-a depus candidatura și ar putea fi noii șefi ai marilor structuri de parchet

UPDATE. Ministrul Justiției a publicat oficial lista cu procurorii care și-au înscris astăzi candidaturile pentru șefiile marilor parchete.

Ce funcții sunt scoase la concurs?

Funcțiile care sunt scoase la concurs, potrivit procedurii, sunt următoarele:

• Procurorul General al României. Postul ocupat în prezent de Alex Florența va fi vacant începând cu data de 31 martie 2026.
• Procurorul șef DNA. Postul ocupat în prezent de Marius Voineag va fi vacant începând cu data de 31 martie 2026.
• Procuror șef DIICOT. Postul ocupat în prezent de Alina Albu va fi vacant începând cu data de 14 aprilie 2026.
• Adjuncții DNA – 2 locuri (2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026)
• Adjunct Parchetul General – 1 loc ( 1 post vacant începând cu data de 29 iunie 2026)
• Adjuncții DIICOT – 2 locuri ( 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026)

Potrivit unor surse din mediul judiciar,

• Actualul procuror general al României, Alex Florența, și-a depus candidatura pentru o funcție de adjunct la DIICOT.
• Actualul procuror șef al DNA, Marius Voineag, și-a depus candidatura pentru o funcție de adjunct la Parchetul General.
• Actualul procuror șef al DIICOT, Alina Albu, și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.

Marius Voineag, șeful DNA, și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al Procurorului General al României: „DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte, evitând să fie prinsă în dispute politice”. Ce mesaj are procurorul șef al principalei instituții anticorupție

Voineag și Savonea își păstrează funcțiile? Explicația lui Radu Marinescu, ministrul Justiției

Cine se luptă pentru șefia DNA

• Actualul procuror – șef adjunct al DNA, Viorel Cerbu, și-a depus candidatura pentru șefia DNA.

Viorel Cerbu (DNA)

Viorel Cerbu, un veteran al instituției, a activat în DNA încă de la înființare –  PNA (2004-2013), ca procuror șef adjunct delegat al Secției I, ulterior s-a transferat în DIICOT – Procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri/ Procuror şef delegat al Secţiei de combatere a traficului de droguri, pentru ca în 2019 să activeze în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cerbu este procuror de 29 de ani. Din 2023, Viorel Cerbu a fost consilier al procurorului șef DNA – Marius Voineag, ulterior a preluat conducerea Serviciului Tehnic și după aceea a fost numit adjunct al DNA. Are experiență în investigarea cazurilor pe magistrați iar Viorel Cerbu a fost inițial procuror de caz în dosarul DNA care vizează corupția din Portul Constanța.

• Actualul procuror – șef adjunct al DNA, Tatiana Toader, și-a depus candidatura pentru șefia DNA.

Adjunctul DNA, Tatiana Toader, la prezentarea raportului anual al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pe anul 2024, la sediul Bancii Nationale a Romaniei din Bucuresti, joi, 27 februarie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Tatiana Toader a activat din 2005 până în 2017 pe diverse funcții în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Din 2017 până 2023, Toader a fost membru al Secției pentru procurori din cadrul CSM, ca după aceea să fie numită procuror șef adjunct al DNA, în echipa Voineag.

• Vlad Grigorescu, fost procuror șef adjunct al Secției judiciare penale al DNA până în 2023, pe vremea lui Crin Bologa, și-a depus și el candidatura pentru șefia DNA. Potrivit unor surse judiciare, Grigorescu ar fi finul omului de afaceri Cristian Bălan, unul dintre inculpații din „dosarul Otopeni” al DNA. G4Media scrie că este și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.
• Actualul șef al Secției Judiciare al DNA, Marinela Mincă, s-a înscris la Ministerul Justiției pentru un post de adjunct al DNA. 
• Actualul șef al DNA Pitești, Marius Ionel Ștefan, s-a înscris pentru funcția de adjunct al DNA.
• Actualul procuror Mihai Prună, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fratele Ralucăi Prună, și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al DNA.
• În lupta pentru șefia DNA era vehiculată că ar putea intra și procuroarea Alexandra Lăcrănjan. Plecată din DNA, procuroarea a vrut să se transfere la Inspecția Judiciară, a fost respinsă și, ca atare, a ajuns la Parchetul General. Este membră în Asociatia Miscarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor și președinte Liderjust.

Cine se luptă pentru șefia Parchetului General

Cristina Chiriac, șefa DNA Iași

• Actualul șef al DNA Iași – Cristina Chiriac – și-a depus candidatura pentru șefia Pachetului General. Cristina Chiriac a ajuns la DNA Iași, după ce a fost detașată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, în august 2015. Anterior, ea a mai lucrat la Parchetul Bârlad și la DIICOT, Serviciul Teritorial Vaslui.

Cristina Chiriac este procurorul DNA care a instrumentat dosarul șefului CJ Vaslui al PSD, Dumitru Buzatu, prins în flagrant.

Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, în timpul flagrantului la șeful CJ Vaslui, Dumitru Buzatu

Cristina Chiriac este soția judecătorului Adrian Chiriac, de la Curtea de Apel Iași.

• Procurorul militar, Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, și-a depus candidatura pentru șefia Parchetului General.
• Actualul procuror șef al DNA, Marius Voineag, și-a depus candidatura pentru  funcția de adjunct al Parchetului General.

Lui Ionuț Ciprian Spiridon, actualului prim – adjunct al Parchetului General, îi expiră mandatul pe 27 noiembrie 2027. Ca atare, postul său nu a fost scos la concurs.

Cine se luptă pentru șefia DIICOT

Alina Albu, procuror șef DIICOT

Candidaturi pentru procuror șef DIICOT

• Actualul procuror șef al DIICOT, Alina Albu, și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia DIICOT.
• Procuroarea Ioana Bogdana Albani, fost procuror şef adjunct al DIICOT, și-a depus candidatura pentru șefia DIICOT.
• Antonia Diaconu – șefa DIICOT Pitești – și-a depus candidatura șefia DIICOT.
• Actualul procuror Miron Codrin Horațiu – șeful ST Timișoara al DIICOT – și-a depus candidatura tot pentru șefia DIICOT.
• Procurorul militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti, și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror șef al DIICOT.

Candidaturi pentru procuror șef adjunct DIICOT

• Actualul procuror general al României, Alex Florența, și-a depus candidatura pentru o funcție de adjunct la DIICOT.
• Actualul procuror șef adjunct al DIICOT – Claudia Curelaru – și-a depus candidatura pentru o funcție de adjunct la DIICOT.
• Actualul procuror Cristian Lazăr, fost adjunct SUPC/ Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara – era vehiculat că ar putea să-și depună candidatura pentru o funcție de adjunct al DIICOT.
• Actualul procuror șef al DIICOT Brașov – Mihai Răzvan Negulescu –  era vehiculat că ar putea să-și depună candidatura pentru o funcție de adjunct al DIICOT.

Mesaje ale procurorilor de rang înalt

Actualul Procuror șef al DNA, Marius Voineag, a confirmat pentru Mediafax că și-a depus candidatura pentru o funcție de conducere în Parchetul General.

În mesajul de după depunerea candidaturii pentru PG, Voineag afirmă că Direcția este o instituție atractivă atât pentru procurori, cât și pentru partenerii internaționali, pentru că se ghidează doar după lege și probe.

„Știu că presiunile și atacurile publice sunt deseori pe măsura gravității dosarelor, așa că DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte. DNA trebuie să evite să fie prinsă în dispute politice. (…) „Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. DNA a evitat tentația tele – justiției și predarea în fața politicului”, spune șeful DNA.

„Procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici. Am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României.

Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice.

În acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public.

Vreau să le transmit colegilor din DNA faptul că misiunea lor este mai importantă ca oricând, iar cetățenilor să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției”, transmite Marius Voineag.

Un alt procuror șef cu funcție înaltă – care și-a depus candidatura pentru o altă structură de parchet-  contactat de Mediafax, a spus că face acest gest deși știe „că șansele de reușită sunt nule”. „Nu pot abandona bătălia înainte de finalul ei”, a spus procurorul cu funcție înaltă pentru Mediafax.

Cine se poate înscrie legal în concursul pentru șefiile marilor pachete

Radu Marinescu, ministrul Justiției

Potrivit legii 303/2022, în funcțiile de conducere din actuala procedură de selecție se pot înscrie procurorii care au o vechime de 15 ani în funcția de procuror. Candidații trebuie să depună în selecție:

• un proiect pentru exercitarea funcției pe care și-o doresc
• declarații pe proprie răspundere că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea. (candidatul este ulterior verificat în următoarele 15 zile de CNSAS, la solicitarea MJ)
• o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea să influențeze îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzută de lege
• dovada îndeplinirii condițiilor de vechime cerute de lege
• un CV
• un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele unde și-a desfășurat activitatea în ultimii 5 ani
• ultimul raport de evaluare a activității profesionale
• orice fel de alte înscrisuri relevante

Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Ne dorim o procedură transparentă”

Astăzi, într-o intervenție televizată, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat:

„Ne dorim o procedură transparentă. După ce se va termina termenul limită, vom oferi informații publicului. Regulile trebuie să fie respectate într-o competiție atât de importantă.

Cei care au experiență se pot înscrie pentru conducerile marilor parchete. S-au înscris procurori care consideră că este cazul să conducă marile parchete.

Legea este foarte clară, vectorul public cu cea mai mare reprezentativitate, este decidentul în această situație. Va decide cine va conduce marile parchete în viitor.

Nu există un caracter discreționar al deciziei. Ministrul Justiției are filtrul său, urmează CSM și Președintele. Bineînțeles că există o cooperare loială între instituții. Vreau să fie o procedură competitivă, transparentă și nepolitizată. Nu exclud niciun fel de discuții instituționale”.

În paralel cu depunerea candidaturilor, câțiva activiști s-au dus astăzi în fața Palatului Cotroceni să protesteze.

Consultări și calendar

În ultimele săptămâni, au existat mai multe consultări în interiorul sistemului politic și sistemul judiciar pe depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, având în vedere că legal propunerile se fac de către ministrul Justiției, Radu Marinescu, iar decident este președintele Nicușor Dan.

Marți, Ministerul Justiției începe verificările pentru a vedea dacă actualii candidați îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru participarea la selecție şi susținerea interviului.

Pe 16 februarie 2026 – se va afișa lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la selecție și la susținerea interviului. Tot atunci începe și analiza și evaluarea candidaților de către membrii comisiei de interviu.

Între 23 și 26 februarie 2026 – vor fi susținute interviurile în fața comisiei

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Pe 02 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.