O carte pe zi: „Ţara celorlalţi” de Leïla Slimani

În 2016, romanul Cântec lin a fost distins cu Prix Goncourt şi a fost nominalizat la Prix Renaudot, Prix Femina, Prix de Flore şi Prix Interallié. Autoarea, Leïla Slimani, născută în 1981, este o romancieră şi jurnalistă franceză de origine marocană.

Romanul pe care îl semnalăm astăzi a apărut patru ani mai târziu şi este primul volum dintr-o trilogie şi o saga familială care se desfăşoară pe fundalul istoriei recente franco-marocane. De la început s-a bucurat de un succes enorm: în martie 2020 a apărut un prim tiraj de 120000 de exemplare, urmate, şapte luni mai târziu, de alte două tiraje, totalul ajungând la 180000, încât începuse să se vorbească despre „fenomenul Slimani”. Apreciat şi de preşedintele Macron, romanul a ajuns în cele din urmă să reprezinte, oficial, Francofonia în lume. Autoarea şi editorii anunţă că primul volum al trilogiei are în vedere anii 1944-1955, cel de-al doilea - anii 1971-1981, iar cel de-al treilea – anii 2005-2015.

Scriu editorii: „Este anul 1944, iar Mathilde se îndrăgosteşte de Amin, un marocan sosit să lupte în armata franceză. După război, tânărul cuplu se stabileşte în Maroc, încercând să întemeieze o familie. Însă dezamăgirile încep să se adune precum norii de furtună: lipsa banilor, rasismul şi umilinţele erodează stabilitatea cuplului. Lăsată singură acasă, pentru a creşte cei doi copii într-o lume ale cărei reguli nu le înţelege, Mathilde îşi încalcă propriul statut de soţie de fermier şi sfidează şovinismul şi codurile sociale ale ţării, oferind servicii medicale populaţiei rurale. Toate personajele romanului trăiesc într-o ţară a celorlalţi – în special femeile.”

Cei zece ani pe care îi acoperă acest roman sunt cei în care se acumulează tensiunile şi violenţele în Maroc care vor duce, în 1956, la îndependenţa fostului protectorat.

„Scriind Ţara celorlalţi am vrut să arăt şi frumuseţile copilăriei, ale iubirii materne, ale iubirii în general, dorinţa care poate naşte într-o adolescentă din frumuseţea peisajelor.”

Un roman a cărui acţiune se petrece în inima sistemului colonial şi care descrie admirabil obscurantismul, asprimea raporturilor umane, fatalismul oamenilor supuşi credinţelor arhaice într-un sistem de dominare din ambele părţi – coloniştii asupra indigenilor, indigenii asupra servitorilor şi sclavilor, bărbaţii asupra femeilor, fraţii asupra surorilor, un sistem care nu face pe nimeni fericit.

„Preferata lor era Selma. Nu pentru că era cea mai frumoasă, sau cea mai dezgheţată, ci pentru că-i făcea să râdă, şi pentru că se simţea în ea o poftă de viaţă pe care nimic n-o putea stăvili. Era irezistibilă când o imita pe Vivien Leigh din Pe aripile vântului, scuturându-şi capul şi spunând cu voce piţigăiată:<<Războiul, războiul, războiul! Mai lăsaţi-mă... >>” (e aici şi o explicaţie a subtitlului cărţii).

Un roman cu admirabile portrete, mai ales de femei, admirabil scris şi admirabil tradus.

Leïla Slimani - Ţara celorlalţi. I. Războiul, războiul, războiul. Traducere din limba franceză şi note de Daniel Nicolescu. Editura Pandora M. 335 pag.